Former shareholder's annulment challenge rejected for lack of standing; dismissal affirmed.
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the appellant’s appeal as unfounded, affirming the lower court’s decision that had rejected his annulment challenge for lack of active legal standing; consequently, the earlier dismissal of the annulment challenge remains in force. The dispute arose when the appellant, a former sole shareholder and administrator of a company in bankruptcy, sought to annul a prior ruling on enforcement authorization, arguing he retained the legal mandate to represent the company because the appointed liquidator had not yet complied with formal registration and signature requirements under art. 252 of Law No. 31/1990. The decisive legal basis was that, under art. 401 of Law No. 64/1995, opening bankruptcy proceedings terminates the administrator’s management and disposal rights, and since the liquidator’s appointment had already been registered and published with the trade registry as of July 2002, any action on behalf of the company could only be brought by the liquidator; therefore, the annulment challenge filed by the former administrator in 2004 was correctly dismissed for lack of standing.
Legislator headnote
AI generatedart. 252 din Legea nr. 31/1990, art. 401 din Legea nr. 64/1995; Former shareholder's annulment challenge rejected for lack of standing; dismissal affirmed: Împotriva deciziei menționate a declarat recurs în termenul prevăzut de lege contestatorul B.I. care a invocat în esență aplicarea greșită a legii susținând că în conformitate cu art. 252 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, lichidatorul poate să preia și să-și exercite funcția numai după depunerea semnăturii sale în registrul comerțului și a îndeplinirii altor condiții cuprinse în text, ceea ce nu se realizase la data exercitării acțiunii, așa încât în calitate de administrator era îndreptățit să-și exercite mandatul.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr. 778 din 2 februarie 2004, B.I. din Botoșani, în calitate de asociat unic și administrator al SC S.P. SRL Botoșani nr. 4, a solicitat în temeiul art. 317–321 C. proc. civ. anularea deciziei nr. 1058 din 7 noiembrie 2002 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. 5819/2002 prin care a fost admis apelul declarat de Banca Comercială Română SA, sucursala Botoșani, împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Botoșani la 29 august 2002 în Camera de Consiliu, în sensul schimbării soluției și a respingerii cererii de încuviințare a executării silite formulate de Biroul executorului judecătoresc S.D. la stăruința creditorului SC P. SRL Botoșani împotriva debitorului SC M. SA București.
Prin decizia civilă nr. 95 A din 6 aprilie 2004, Tribunalul Botoșani a respins contestația în anulare, reținând lipsa calității procesuale active a petentului.
Pentru a decide astfel instanța de contestație în anulare a stabilit din dovezile cu înscrisuri înfățișate de părți, că B.I. nu mai avea calitatea de reprezentant legal al societății debitoare P.S. SRL Botoșani, în numele căreia a promovat calea de atac, întrucât la data exercitării acesteia, societatea se afla în faliment iar dreptul său de administrare și de dispoziție încetase, în condițiile prevăzute de Legea nr. 64/1995 odată cu desemnarea lichidatorului judiciar.
Împotriva deciziei menționate a declarat recurs în termenul prevăzut de lege contestatorul B.I. care a invocat în esență aplicarea greșită a legii susținând că în conformitate cu art. 252 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, lichidatorul poate să preia și să-și exercite funcția numai după depunerea semnăturii sale în registrul comerțului și a îndeplinirii altor condiții cuprinse în text, ceea ce nu se realizase la data exercitării acțiunii, așa încât în calitate de administrator era îndreptățit să-și exercite mandatul.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispozițiile art. 401 din Legea nr. 64/1995 deschiderea procedurii falimentului are printre altele și consecința ridicării dreptului de administrare al administratorului, în cauză asociat unic.
În acest caz societatea comercială aflată în faliment după deschiderea procedurii, poate fi reprezentată în condițiile art. 252 din Legea nr. 31/1990 republicată, de către administrator al cărui mandat continuă, numai că lichidatorii desemnați nu au prezentat la registrul comerțului actul de numire și depunerea de semnătură.
În cauză excepția legală menționată privind prelungirea mandatului administratorului societății aflate în faliment nu mai profita contestatorului B.I. la data de 2 februarie 2004, a introducerii contestației în anulare, pentru că potrivit probelor, numirea lichidatorului a fost înregistrată la Oficiul registrului Comerțului la 1 iulie 2002 în temeiul hotărârii judecătorești a Tribunalului Botoșani, judecător sindic din 17 iulie 2002.
Cum după înregistrarea actului de numire a lichidatorului și publicarea acestuia, nici o acțiune nu mai putea fi exercitată pentru societate decât în numele lichidatorului, contestația în anulare introdusă ulterior de fostul administrator a fost pe deplin temei respinsă pentru lipsa calității procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul B.I. împotriva deciziei nr. 95/A din 6 aprilie 2004 a Tribunalului Botoșani, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2005.