Territorial jurisdiction for enforcement against judicial institutions: creditor’s option to sue in neighboring appellate district under Art. 127(21) CPC

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2026

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 20 noiembrie pe rolul Judecătoriei Târgu -Neamţ sub nr. x/2025 petenta A. şi B. prin executorul judecătoresc C., la cererea creditoarei D., a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 628 din 22 noiembrie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 228 din 24 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, debitori fiind Tribunalul Iaşi, Curtea de Apel Iaşi şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Prin sentinţa civilă nr. 1657 din 15 decembrie 2025, Judecătoria Târgu -Neamţ a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, a avut în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., instanţa de executare se determină în raport cu sediul debitorului, iar, în caz de pluralitate de debitori, competenţa aparţine instanţei de la sediul oricăruia dintre aceştia.

Prin urmare, a reţinut că, în speţă, cererea de încuviinţare a executării silite se impunea a fi adresată fie Judecătoriei Iaşi, în circumscripţia căreia se află sediul debitorilor Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi, fie Judecătoriei Sectorului 1, în circumscripţia căreia se află sediul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la 8 ianuarie 2026 sub acelaşi număr.

Prin încheierea din 9 ianuarie 2026, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ. Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a hotărî astfel, a constatat că, în speţă, creditoarea face parte din categoria personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul Judecătoriei Iaşi, sens în care a înţeles să valorifice dispoziţiile art. 127 alin. (21) C. proc. civ., la care art. 651 alin. (1) C. proc. civ. face trimitere în mod expres, şi să sesizeze o instanţă de acelaşi grad dintr-o circumscripţie învecinată Curţii de Apel Iaşi, în raza căreia se află instanţa competentă să soluţioneze cererea în raport cu sediul debitorilor Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi.

Totodată, a avut în vedere că, în speţă, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu are calitatea de debitor al obligaţiilor stabilite prin titlul executoriu, ci figurează în cauză numai pentru opozabilitate, consecinţa fiind că instanţa de executare nu poate fi stabilită prin raportare la sediul acestuia.

Prin urmare, a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 112 alin. (1) şi art. 116 C. proc. civ., în conformitate cu care alegerea instanţei competente aparţine reclamantei, respectiv creditoarei la cererea căreia s-a solicitat încuviinţarea executării silite, opţiunea acesteia de a sesiza Judecătoria Târgu -Neamţ, prin raportare la art. 127 alin. (21) din cod neputând fi cenzurată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 9 februarie 2026 sub acelaşi număr.

Constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza a II-a C. proc. civ., între instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ, pentru următoarele considerente:

În speţă, executorul judecătoresc, la cererea creditoarei, a învestit Judecătoria Târgu-Neamţ cu o cerere de încuviinţare a executării silite împotriva debitorilor Tribunalul Iaşi, Curtea de Apel Iaşi şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Din cuprinsul titlului executoriu, rezultă că, la data formulării cererii care a stat la baza emiterii acestuia, creditoarea făcea parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Iaşi, care este format, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT.

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. (...) Dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."

Din perspectiva determinării competenţei teritoriale, faţă de actele dosarului, din care nu reiese categoria concretă de personal auxiliar de specialitate din care face parte creditoarea, prezintă relevanţă calitatea de debitori deţinută în cauză de Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi, împrejurare care atrage aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi alin. (21) C. proc. civ., potrivit cu care,,(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (21) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz."

Norma de competenţă este una de ordine privată, reglementând un drept de opţiune al părţii reclamante, care are posibilitatea să introducă cererea împotriva unei instanţe de judecată, fie la aceasta sau la instanţa inferioară, după caz (aplicând regula de la art. 651 alin. (1) C. proc. civ.), fie la o altă instanţă de acelaşi grad din raza unei curţi de apel învecinate.

Utilizarea verbului "poate" în cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ. relevă că autorul cererii este cel care decide dacă se prevalează sau nu de posibilitatea de a se adresa unei instanţe de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei rază teritorială se află instanţa care ar fi fost competentă.

Or, valorificând dreptul conferit de dispoziţiile legale evocate, creditoarea, care deţine poziţia procesuală a unui reclamant, prin executorul judecătoresc, a ales să sesizeze Judecătoria Târgu-Neamţ. Această instanţă este constituită în circumscripţia Curţii de Apel Bacău, fiind învecinată Curţii de Apel Iaşi, în a cărei rază teritorială se află Judecătoria Iaşi, căreia i-ar fi revenit competenţa de soluţionare a cauzei potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în raport cu sediul debitorilor Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi.

În caz de competenţă teritorială alternativă, alegerea instanţei competente aparţine reclamantului, potrivit art. 116 C. proc. civ., iar, odată învestită una dintre instanţele competente teritorial, opţiunea acestuia nu poate fi cenzurată.

Cu alte cuvinte, prin depunerea cererii de încuviinţare a executării silite la Judecătoria Târgu-Neamţ, în conformitate cu dispoziţiile art. 127 alin. (21) C. proc. civ., competenţa acestei din urmă instanţe de a soluţiona cererea cu care a fost învestită a fost stabilită în mod definitiv, fiind câştigată cauzei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa teritorială de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Târgu - Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2026.