Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 296/2026 AI generated

Transfer of jurisdiction exception: Supreme Court declinatory of case against district court based on legitimate suspicion

Case Number Decizia nr. 296/2026
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner's request by declaring itself materially incompetent and declinatory of jurisdiction, transferring the case to the Alba-Iulia Court of Appeal, thereby rejecting the initial application for transfer. The dispute involved a civil procedure where a party sought the transfer of a case pending before the Alba Tribunal based on allegations of legitimate suspicion and public safety. The court determined that its jurisdiction is limited to transfer requests originating from appellate courts or those challenging the impartiality of judges at the appellate level, whereas the claimed legitimate suspicion did not target a judge within the competent appellate court's jurisdiction. Relying on Articles 141 and 142 of the Code of Civil Procedure, the ruling established that only the Chief Prosecutor can invoke public safety as a basis for transfer at the supreme court level, and that transfers based on legitimate suspicion for lower-instance courts fall under the jurisdiction of the respective Court of Appeal, leaving the substantive merits of the transfer request to be decided by the competent appellate court.

Legislator headnote

AI generated

art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 142 alin. (3) C. proc. civ, art. 142 alin. (1) C. proc. civ, art. 129 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ, art. 132 din C. proc. civ; Transfer of jurisdiction exception: Supreme Court declinatory of case against district court based on legitimate suspicion: The dispute involved a civil procedure where a party sought the transfer of a case pending before the Alba Tribunal based on allegations of legitimate suspicion and public safety. The court determined that its jurisdiction is limited to transfer requests originating from appellate courts or those challenging the impartiality of judges at the appellate level, whereas the claimed legitimate suspicion did not target a judge within the competent appellate court's jurisdiction. Relying on Articles 141 and 142 of the Code of Civil Procedure, the ruling established that only the Chief Prosecutor can invoke public safety as a basis for transfer at the supreme court level, and that transfers based on legitimate suspicion for lower-instance courts fall under the jurisdiction of the respective Court of Appeal, leaving the substantive merits of the transfer request to be decided by the competent appellate court.

Keywords

AI generated
civil dispute grounds of jurisdiction e-justice transfer of custody judicial impartiality special procedure

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 132 din C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive for the court's decision to admit the exception of material incompetence.

art. 129 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive for the declinatory of jurisdiction in favor of the Court of Appeal Alba-Iulia.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2026

Asupra cererii de strămutare, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţia a II-a Civilă la 28 ianuarie 2026, sub nr. x/2026, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Tribunalului Alba - secţia I Civilă, invocând motive de siguranţă publică şi bănuială legitimă.

La termenul de judecată din 24 februarie 2026, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale materiale în soluţionarea cererii privind strămutarea judecării procesului aflat pe rolul Tribunalului Alba.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea cererii de strămutare, Înalta Curte o reţine următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, se va reţine că, deşi petentul a justificat necesitatea admiterii cererii de strămutare ca urmare a existenţei motivelor de siguranţă publică, în realitate, acest motiv a fost invocat strict formal, nefiind relevată nicio împrejurare susceptibilă a fi încadrată în ipoteza vizată de art. 142 alin. (3) C. proc. civ.

De altfel, singurul îndreptăţit să ceară strămutarea pe motiv de siguranţă publică este procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform art. 141 alin. (2) teza a doua C. proc. civ., aceasta nefiind la îndemâna părţilor din proces.

Prin urmare, nefiind incidente dispoziţiile art. art. 142 alin. (3) C. proc. civ., în cauză nu este atrasă competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În continuare, se va avea în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 142 alin. (1) C. proc. civ., cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia. Totodată, dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competenţa revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul cererilor de strămutare întemeiate pe motivul de bănuială legitimă vizând calitatea părţii de judecător la o instanţă din circumscripţia curţii de apel competente, precum şi a celor vizând calitatea de parte a unei instanţe din circumscripţia aceleiaşi curţi, competenţa de soluţionare revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Aşadar, din norma evocată rezultă că legiuitorul a stabilit competenţa în favoarea instanţei supreme exclusiv pentru cazurile în care strămutarea pe motiv de bănuială legitimă se cere de la o curte de apel ori pentru situaţia în care motivul de bănuială legitimă vizează calitatea părţii de judecător la o instanţă din circumscripţia curţii de apel competente, respectiv calitatea de parte a unei instanţe din circumscripţia aceleiaşi curţi.

Reţinând că petentul A. a solicitat strămutarea judecării unei cauze aflate pe rolul Tribunalului Alba, invocând în susţinerea cererii motive de bănuială legitimă care nu vizează calitatea uneia dintre părţi de judecător la o instanţă din circumscripţia curţii de apel competente să soluţioneze cererea de strămutare, Înalta Curte constată că aparţine Curţii de Apel Alba-Iulia competenţa materială de soluţionare a cererii, instanţă în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Alba.

Pentru considerentele expuse anterior şi în temeiul dispoziţiilor art. 132 şi art. 129 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina în favoarea Curţii de Apel Alba-Iulia competenţa soluţionării cererii formulate de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Tribunalului Alba - secţia I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţia a II-a Civilă.

Declină în favoarea Curţii de Apel Alba-Iulia competenţa soluţionării cererii formulate de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Tribunalului Alba - secţia I Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2026.