Territorial jurisdiction for enforcement of judgments against foreign-based debtors: application of Art. 651(1) CPC to creditor's domicile

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2026

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti sub nr. x/2025, BEJ A. a solicitat încuviinţarea executării silite, prin toate formele prevăzute de lege, împotriva debitorului B. S.A., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 8644/280/2023, definitivă prin decizia nr. 404/2025 din data de 06.06.2025, în dosarul x/2023, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, cu cheltuieli de executare.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

Prin sentinţa civilă nr. 7753/2025 din data de 29.12.2025, Judecătoria Piteşti - secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite formulate de BEJ A. pentru creditorii C. şi D., în contradictoriu cu debitorul B. S.A., în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În motivare, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Din verificarea ONRC, efectuată din oficiu, rezultă că sediul debitorului, la data sesizării organului de executare, se afla în Mun. Bucureşti, str. x.

Astfel, domiciliul debitorului, la data sesizării organului de executare, era situat în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, aceasta fiind instanţa de executare în prezenta cauză, motiv pentru care instanţa a apreciat că excepţia necompetenţei teritoriale este întemeiată.

Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - secţia a II-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 768/2026 din 26.01.2026, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Piteşti; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., pe baza înscrisurilor depuse la dosar, instanţa a arătat că organul de executare a fost sesizat la data de 19.12.2025, iar sediul debitorului B. S.A. se afla în Athena, Grecia, în timp ce în sectorul 1 se află sediul E. S.A.

Prin urmare, s-a reţinut că judecătoria competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite este cea în a cărei circumscripţie se află domiciliul creditorului la data sesizării organului de executare, respectiv Judecătoria Piteşti, potrivit menţiunilor din dosarul de executare.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti - secţia civilă pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină, la rândul său, competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Judecătoria Piteşti şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză; declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte, în calitate de instanţă imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict, va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă, în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."

Textul legal enunţat instituie o competenţă ce este acordată, succesiv, instanţei în circumscripţia căreia se regăseşte, la data sesizării organului de executare, sediul/domiciliul debitorului, sediul/domiciliul creditorului, iar în ultimă ipoteză, instanţei în a cărei rază teritorială se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

În cauză, astfel cum s-a arătat, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la 19 decembrie 2025, s-a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitorului B. S.A., care nu are sediul în România, ci în Grecia, aceasta fiind singurul debitor la care executorul judecătoresc a făcut referire în cererea cu care a învestit instanţa.

Împrejurarea că societatea debitoare are un reprezentant cu sediul în România, respectiv E. S.A., este lipsită de relevanţă pentru stabilirea competenţei de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite, întrucât sediul reprezentantului nu este un criteriu legal de stabilire a competenţei, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ.

În acest context, devin incidente dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., care prevăd expres că, în cazul în care sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului.

Instanţa constată că domiciliul creditorilor C. şi D. se află în Mioveni, judeţul Argeş, astfel cum rezultă din cererea de executare silită, aflată la dosarul Judecătoriei Piteşti.

Faţă de aspectele învederate şi de ordinea instituită de dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va da eficienţă acestei ipoteze reglementate de textul legal şi va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se afla, la data sesizării, domiciliul creditorilor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 651 alin. (1) teza II C. proc. civ., Înalta Curte constată că Judecătoria Piteşti este instanţa competentă teritorial a soluţiona cererea de încuviinţare a executării silite dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competenţă, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti - secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2026.