Competence for enforcement in cases involving multiple debtors and the restriction on jurisdiction for court employees under Art. 127 C. proc. civ.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by determining that the Piatra Neamt Court retains competence to adjudicate the case, thereby rejecting the competing claims of the Piatra Neamt Court and the Bucharest Sector 5 Court, both of which had mutually declined territorial jurisdiction. The dispute concerned a creditor’s application for the enforcement of a final civil judgment against four institutional debtors located in Iaşi and Bucharest, where a procedural deadlock occurred because the creditor, employed as a court clerk in Iaşi, triggered specific legal restrictions on the choice of enforcement court. The decisive legal basis was the combined application of Articles 651(1) and 112 of the Civil Procedure Code, which generally allows enforcement in any court of a debtor’s domicile, and Article 127, which mandates that when a clerk is a party, the court must be a peer-level jurisdiction within a neighboring Court of Appeal’s circuit; consequently, the Piatra Neamt Court was identified as the competent instance because it is of the same grade as the Iaşi Court and falls within the adjacent Bacău Court of Appeal’s jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 112 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 127 C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Competence for enforcement in cases involving multiple debtors and the restriction on jurisdiction for court employees under Art. 127 C. proc. civ: The dispute concerned a creditor’s application for the enforcement of a final civil judgment against four institutional debtors located in Iaşi and Bucharest, where a procedural deadlock occurred because the creditor, employed as a court clerk in Iaşi, triggered specific legal restrictions on the choice of enforcement court. The decisive legal basis was the combined application of Articles 651(1) and 112 of the Civil Procedure Code, which generally allows enforcement in any court of a debtor’s domicile, and Article 127, which mandates that when a clerk is a party, the court must be a peer-level jurisdiction within a neighboring Court of Appeal’s circuit; consequently, the Piatra Neamt Court was identified as the competent instance because it is of the same grade as the Iaşi Court and falls within the adjacent Bacău Court of Appeal’s jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited for the High Court's authority to resolve the negative conflict of competence and issue the regulator establishing competence.
Provision cited in the immediate preamble to the decision regarding the transmission of the file to the determined competent court for continuation of proceedings.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 februarie 2026
Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la 26 noiembrie 2025, sub nr. x/2025, Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 628 din 22 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. x/2018, rămasă defnitivă prin decizia civilă nr. 228 din 24 martie 2021 a Curţii de Apel Bacău, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, respectiv achitarea diferenţelor de salarii calculate la o valoare de referinţă sectorială de 484,18 RON, raportat la indemnizaţia salarială efectiv plătită.
La termenul de la 15 decembrie 2025, Judecătoria Piatra Neamţ a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale pe care a admis-o prin încheierea nr. 7659 din aceeaşi dată şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
În esenţă, Judecătoria Piatra Neamţ a reţinut că potrivit art. 666 coroborat cu art. 651 alin. (1) teza 1 şi alin. (3) C. proc. civ., cererile de încuviinţare a executării silite sunt de competenţa instanţei de executare de la sediul debitorului. Faţă de faptul că în titlul executoriu sunt menţionaţi patru debitori principali, dintre care doi cu sediul în Municipiul Iaşi şi doi cu sediul în Municipiul Bucureşti, şi având în vedere considerentele Deciziei nr. 20/2021, pronunţată de instanţa supremă în soluţionarea unui recurs în interesul legii, Judecătoria Piatra Neamţ a considerat că executarea silită poate fi încuviinţată de oricare dintre cele trei instanţe, respectiv Judecătoria Iaşi în circumscripţia căreia se află sediul debitorilor Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în circumscripţia căreia se află sediul Ministerului Justiţiei şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în circumscripţia căreia se află sediul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. A apreciat că este competentă să judece cauza Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.
Ca urmare, dosarul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La termenul de la 16 ianuarie 2026, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 453 din aceeaşi dată, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea emiterii regulatorului.
În esenţă, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a reţinut că potrivit art. 651 alin. (1) coroborat cu art. 112 C. proc. civ., în caz de pluralitate de debitori cu sedii sau domicilii diferite, poate fi instanţă de executare oricare dintre judecătoriile în a căror circumscripţie se află domiciliul/sediul unuia dintre debitori, alegerea între instanţele deopotrivă competente revenindu-i creditorului, ce îşi manifestă opţiunea prin intermediul executorului care sesizează instanţa în vederea încuviinţării. Totuşi, în cazul în care creditorul are calitatea de grefier în cadrul uneia dintre respectivele judecătorii, devin incidente dispoziţiile art. 127 din acelaşi cod, iar instanţă de executare se determină potrivit acestui text de lege. Întrucât creditoarea are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Iaşi, s-a constatat că în mod corect cererea de încuviinţare a fost adresată Judecătoriei Piatra Neamţ.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe, respectiv Judecătoria Piatra Neamţ şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.
Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.
Nici una din cele două instanţe aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.
Înalta Curte constată că instanţele au fost învestite cu o cerere de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 628 din 22 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Neamţ, cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc A. în numele creditoarei B..
Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."
Prevederile art. 112 C. proc. civ. dau posibilitatea autorului demersului judiciar ca, în cazul pluralităţii de pârâţi, să sesizeze instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia. Aşa fiind, oricare dintre judecătoriile în circumscripţia căreia se află sediul oricăruia dintre cei patru debitori menţionaţi în titlu executoriu ar fi fost competentă să încuviinţeze executarea silită, respectiv Judecătoria Iaşi (pentru debitorii Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi), Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (pentru Ministerul Justiţiei) sau Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (pentru Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării).
Înalta Curta reţine calitatea creditoarei de grefier în cadrul Judecătoriei Iaşi, fapt ce atrage incidenţa art. 127 C. proc. civ., care se aplică în mod corespunzător, astfel cum dispune şi teza finală a art. 651 alin. (1) din acelaşi cod.
Potrivit alin. (1) al art. 127 C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea." Alin. 3 extinde cazurile de competenţă facultativă şi pentru situaţia în care reclamantul are calitatea de grefier.
În temeiul textelor de lege mai sus menţionate, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Piatra Neamţ, instanţa judecătorească iniţial învestită, de acelaşi grad cu Judecătoria Iaşi (instanţa care ar fi putut fi competentă potrivit art. 651 alin. (1) raportat la art. 112 C. proc. civ.), şi care se află în circumscripţia Curţii de Apel Bacău, învecinată Curţii de Apel Iaşi.
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 februarie 2026.