Negative conflict of jurisdiction in consumer credit clause litigation resolved by assigning competence to Bacău Court based on plaintiff's domicile

Şedinţa publică din data de 18 februarie 2026

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la 30 aprilie 2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. a solicitat instanţei să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a anumitor clauze cuprinse în contractul de credit nr. x din 21 august 2019, cu obligarea pârâtei la restituirea sumelor plătite cu titlu de comisioane şi diferenţă de dobândă, de la data încasării acestora precum şi obligarea pârâtei la plata dobânzii legale.

Pârâta B. a depus întâmpinare prin care a invocat, printre altele, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău, raportat la dispoziţiile art. 107 C. proc. civ.. A arătat că instanţa competentă teritorial să judece cauza este Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr. 2205/2025 din 2 aprilie 2025, Judecătoria Bacău a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În esenţă, Judecătoria Bacău a reţinut că din cuprinsul contractului de credit nr. x din 21 august 2019 rezultă că reclamanta a semnat acest contract în calitate de garant personal. A mai reţinut că reclamanta deţine funcţia de administrator al debitoarei C. S.R.L., că a acţionat în temeiul unui raport de natură funcţională cu societatea şi nu are calitatea de consumator. Consecutiv, instanţa a apreciat că stabilirea competenţei se face raportat la dispoziţiile art. 107 C. proc. civ. şi la domiciliul/sediul pârâtei, iar nu raportat la art. 113 pct. 8 din acelaşi cod.

Ca urmare, dosarul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

La termenul de la 11 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale faţă de dispoziţiile Legii nr. 193/2000, pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 13608/2025 din 23 decembrie 2025, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Bacău, a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

În esenţă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, invocându-şi calitatea de consumator, cu trimitere la dispoziţiile O.G. nr. 21/1992 şi ale Legii nr. 193/2000. A mai reţinut că în aplicarea principiului disponibilităţii, instanţa este obligată să ţină cont de temeiul indicat de autorul demersului judiciar, motiv pentru care a considerat aplicabile prevederile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. A apreciat că în cauză competenţa este alternativă, iar instanţa competentă în raport de domiciliul consumatorului este Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Bacău competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele, respectiv Judecătoria Bacău şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă fiind reciproce şi cel puţin una dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată prin care reclamanta a solicitat constatarea caracterului abuziv al unor clauze dintr-un contract de credit pe care partea l-a semnat în calitate de garant şi administrator al societăţii debitoare.

Reclamanta şi-a întemeiat în principal acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori şi a invocat calitatea de consumator.

Rolul instanţei supremă învestită cu soluţionarea conflictului de competenţă este de a stabili, în raport de normele de procedură, care dintre instanţe este abilitată să judece litigiul. Chestiunile care ţin de fondul litigiului, cum ar fi stabilirea calităţii de consumator a reclamantei, vor fi decelate de instanţa căreia i se va trimite dosarul spre soluţionare.

Regula generală în materie de competenţa teritorială este edictată de art. 107 C. proc. civ. potrivit căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Faţă de obiectul acţiunii se constată că sunt incidente şi prevederile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. prin care se stabileşte o competenţă teritorială alternativă, şi anume în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se situează domiciliul consumatorului.

Din actele dosarului rezultă că reclamanta domiciliază în Municipiul Bacău, Judeţul Bacău.

Pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, conform art. 116 C. proc. civ.. În speţă, reclamanta a ales să sesizeze Judecătoria Bacău.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 februarie 2026.