Negative conflict of jurisdiction regarding reduced-value claim between legal entities and the preclusion of territorial competence review after first hearing verification under Article 131 Civil Procedure Code
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by establishing the territorial competence of the Beclean Court, thereby obliging the sectoral court to forward the case file for continued proceedings. The dispute involved a professional creditor seeking payment from a legal entity debtor for services, contractual penalties, and damages resulting from the premature termination of a contract, filed under the special procedure for reduced-value claims. The initial court declared itself incompetent to hear the case as a consumer matter, referring it to the debtor's domicile court; however, the receiving court rejected the consumer classification and argued that the initial court had already established its competence at the first hearing. The Supreme Court ruled that because the initial court had verified its competence at the first hearing under Article 131 of the Code of Civil Procedure, and given that the matter involved private law alternative competence between legal entities rather than consumer protection rules, the original court retained jurisdiction. The decision was grounded in Articles 107, 1026, 1028, 131, 133, and 135 of the Code of Civil Procedure, affirming that the first instance court cannot challenge its own legal seisin after the initial competence check.
Legislator headnote
AI generatedart. 121 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 1026 C. proc. civ, art. 1028 C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 131 C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction regarding reduced-value claim between legal entities and the preclusion of territorial competence review after first hearing verification under Article 131 Civil Procedure Code: În esenţă, Judecătoria Beclean a reţinut că acţiunea are ca obiect cererea reclamantei, în calitate de profesionist, de obligare a pârâtei, în calitate de consumator, la plata contravalorii serviciilor achiziţionate, plus penalităţi de întârziere. Conform art. 1028 raportat la art. 121 C. proc. civ., cererea poate fi introdusă numai la instanţa de la sediul consumatorului. A mai reţinut că pârâta are sediul în Bucureşti, str. x şi a constatat că Judecătoria Sector 6 este instanţa competentă să soluţioneze cauza.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 februarie 2026
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 13 iunie 2024 pe rolul Judecătoriei Beclean, sub nr. x/2024, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. a solicitat instanţei să dispună, pe calea procedurii speciale a cererii cu valoare redusă, obligarea pârâtei la plata sumei de 1.661,6 RON, reprezentând debit principal, 214,86 RON, reprezentând penalităţi de întârziere calculate conform prevederilor contractuale de către creditorul cedent C. S.A. şi indicate în facturile lunare şi 15.818,65 RON, reprezentând despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului calculate de creditorul cedent şi cuprinse în facturile lunare. De asemenea, reclamanta a mai solicitat penalităţi de întârziere şi cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 853/2025 din 10 aprilie 2025, Judecătoria Beclean a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.
În esenţă, Judecătoria Beclean a reţinut că acţiunea are ca obiect cererea reclamantei, în calitate de profesionist, de obligare a pârâtei, în calitate de consumator, la plata contravalorii serviciilor achiziţionate, plus penalităţi de întârziere. Conform art. 1028 raportat la art. 121 C. proc. civ., cererea poate fi introdusă numai la instanţa de la sediul consumatorului. A mai reţinut că pârâta are sediul în Bucureşti, str. x şi a constatat că Judecătoria Sector 6 este instanţa competentă să soluţioneze cauza.
Ca urmare, dosarul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.
La termenul de la 16 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 8330 din aceeaşi dată, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beclean, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.
În esenţă, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a reţinut că pârâta este persoană juridică şi nu are calitatea de consumator, iar Judecătoria Beclean nu mai putea invoca excepţia de necompetenţă teritorială întrucât la termenul de la 10 aprilie 2025 se declarase competentă să soluţioneze cauza, iar faţă de obiectul dosarului (litigiu cu profesioniştii), competenţa este de ordine privată. A apreciat că prima instanţă a rămas învestită cu soluţionarea cauzei, indiferent de faptul că pârâta a invocat prin întâmpinare excepţia de necompetenţă teritorială.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Beclean competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele învestite, respectiv Judecătoria Beclean şi Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze cauza.
Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.
Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.
Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de valoare redusă, întemeiată pe prevederile art. 1026 C. proc. civ., prin care societatea reclamantă a solicitat obligarea societăţii pârâte la plata contravalorii serviciilor prestate conform contractului încheiat între părţi, a despăgubirii pentru încetarea prematură a contractului, a penalităţilor de întârziere şi a dobânzii legale.
Potrivit art. 1028 C. proc. civ., instanţa competentă să judece o astfel de cerere este judecătoria, iar competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.
Regula generală în materie de competenţa teritorială este edictată de art. 107 C. proc. civ. potrivit căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Instanţa supremă mai reţine că la termenul de judecată de la 10 aprilie 2025, Judecătoria Beclean a constatat că este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza şi a dispus cu privire la administrarea probei cu înscrisuri.
Potrivit art. 131 C. proc. civ., "la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina (…). Încheierea are caracter interlocutoriu."
Din practicaua sentinţei civile nr. 853/2025 din 10 aprilie 2025 rezultă că raportat la domiciliul pârâtei, instanţa iniţial învestită s-a considerat competentă să soluţioneze cauza. În speţă este vorba despre o competenţă alternativă, de ordine privată, astfel că Judecătoria Beclean nu mai poate pune în discuţie legala sesizare a instanţei ulterior momentului procesual stabilit de art. 131 C. proc. civ.
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beclean căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beclean.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 februarie 2026.