Territorial jurisdiction for trade union actions challenging military pension recovery: union headquarters prevails over member domicile

Şedinţa publică din data de 17 februarie 2026

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, contencios administrativ şi fiscal, la 7 octombrie 2024, sub nr. x/2024, reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate a solicitat instanţei, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E. şi F., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, anularea deciziilor privind recuperarea sumelor încasate necuvenit, cu titlu de pensie de stat, plus buletin de calcul, cu consecinţa anulării deciziilor privind actualizarea pensiei militare de stat, emise în temeiul art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu anexe, pe numele membrilor de sindicat, şi revenirea la situaţia anterioară, respectiv la valabilitatea juridică a deciziilor de pensie emise anterior redactării şi comunicării celor a cărora anulare se solicită.

Totodată, în cazul în care acţiunea nu va fi admisă, în integralitate, s-a solicitat să se constate că perioada maximă de recuperare a sumelor este de 3 ani, respectiv de la 1 iulie 2021, şi nu de 7 ani, respectiv de la 30 iunie 2017, pentru fiecare membru de sindicat.

În drept, s-au invocat prevederile art. 1, art. 7, art. 11 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 96 C. proc. civ.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2025, prima instanţă sesizată a admis excepţia necompetenţei sale materiale procesuale, invocată din oficiu şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea secţiei a VIII-a, conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti.

S-a reţinut că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, prin care s-a solicitat anularea deciziilor de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie de stat, împreună cu buletinul de calcul, şi anularea deciziilor privind actualizarea pensiei militare de stat emise în temeiul art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu anexe, coroborat cu prevederile art. 128, art. 129 lit. d), art. 131 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, litigiul dedus judecăţii se circumscrie materiei asigurărilor sociale, competenţa de soluţionare revenind secţiei a VIII-a - conflicte de muncă şi asigurări sociale din cadrul Tribunalului Bucureşti.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei secţii la 18 martie 2025, sub nr. x/2024*, iar la termenul din 30 mai 2025, cererea de chemare în judecată a fost disjunsă, fiind constituite două dosare noi, pentru reclamanţii B. şi C., respectiv pentru reclamanţii D., E. şi F..

Totodată, prin sentinţa civilă nr. 4269 pronunţată la acest termen de judecată, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a litigiului, în ceea ce-l priveşte pe reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în numele membrului de sindicat A., în favoarea Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

În considerentele sentinţei, s-a reţinut, în esenţă, că litigiul se circumscrie materiei asigurărilor sociale, astfel încât, potrivit art. 102 din Legea nr. 223/2015, cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul, competenţa teritorială fiind exclusivă. În aceste condiţii, raportat la domiciliul reclamantei A., situat în judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a apreciat că revine Tribunalului Bistriţa-Năsăud competenţa de soluţionare a cauzei.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, secţia I civilă, la 25 august 2025, sub nr. x/2024*, iar prin sentinţa civilă nr. 826/F/2025 din 11 decembrie 2025, această instanţă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa soluţionării litigiului în favoarea Tribunalului Bucureşti şi, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, s-a suspendat de drept judecata şi s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că, întrucât cererea introductivă a fost formulată de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în numele şi pentru membrul de sindicat A., stabilirea competenţei teritoriale se realizează prin raportare la sediul sindicatului, aflat în municipiul Bucureşti, în considerarea calităţii procesuale active a acestei organizaţii, sens în care s-a făcut trimitere la considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 1/2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.

4. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 22 ianuarie 2026, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza finală C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa să judece acelaşi proces, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru următoarele considerente:

Litigiul în legătură cu care s-a ivit conflictul negativ de competenţă se circumscrie jurisdicţiei asigurărilor sociale şi are ca obiect drepturi derivate din calitatea de pensionar militar a membrilor de sindicat, acţiunea introductivă fiind formulată de către Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în numele acestora, la dosar fiind anexată şi împuternicirea acordată organizaţiei sindicale.

Potrivit art. 100 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, "jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel", iar art. 102 din acelaşi act normativ statuează că "cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul".

Prin art. 1 pct. 8 din Legea nr. 367/2022 organizaţiile sindicale au fost definite, ca fiind o denumire generică pentru sindicate, federaţii, confederaţii sindicale şi uniuni sindicale teritoriale.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală activă, instanţa supremă are în vedere prevederile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, care conferă organizaţiilor sindicale, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol, facultatea de a acţiona în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora.

Textul de lege evocat a reluat soluţia legislativă a art. 28 din Legea nr. 62/2011, care la rândul său preluase reglementarea anterioară a art. 28 din Legea nr. 54/2003, text care a fost interpretat de instanţa supremă.

Astfel, prin Decizia nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, s-a statuat că sindicatele au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor lor, iar competenţa teritorială revine instanţei de la sediul sindicatului reclamant, interpretare valabilă mutatis mutandis şi în prezent, în raport cu conţinutul normelor actuale în vigoare.

În aceste condiţii, întrucât acţiunea a fost introdusă de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, al cărui sediu se află în municipiul Bucureşti, în circumscripţia Tribunalului Bucureşti, această instanţă este competentă teritorial să soluţioneze cauza.

Pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2026.