Jurisdictional conflict over pension recalculation for retired judges: application of Article 127 of the Code of Civil Procedure allowing filing in an adjacent Court of Appeals' jurisdiction when suing judicial institutions.

Şedinţa publică din data de 17 februarie 2026

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal, la 13 martie 2025, sub nr. x/2025, reclamanţii (în prezent judecători pensionaţi) au chemat în judecată pârâţii Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Craiova (în raport de toţi reclamanţii pentru perioadele cuprinse în intervalul 1 ianuarie 2018 şi până la data pensionării, în care au avut calitatea de judecători ai acestei instanţe), Tribunalul Dolj (în raport cu reclamantele A., numai pentru drepturile cuvenite până la 15 noiembrie 2022, inclusiv, B., numai pentru drepturile cuvenite până la 15 octombrie 2021, inclusiv, şi C., numai pentru drepturile cuvenite până la 1 noiembrie 2023, inclusiv, ulterior acestea activând în calitate de judecători la Curtea de Apel Craiova), Tribunalul Olt (în raport cu reclamantul D., numai pentru drepturile cuvenite până la 15 octombrie 2021, inclusiv, ulterior fiind încadrat ca judecător la Curtea de Apel Craiova), solicitând obligarea pârâţilor la recalcularea drepturilor salariale, raportat la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 RON, majorată cu 25%, conform art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr. 153/2017, neplafonată la limita prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, începând cu 1 ianuarie 2018, până la data pensionării fiecăruia, astfel cum rezultă din decretul de eliberare din funcţie, la plata diferenţelor dintre drepturile salariale recalculate şi cele plătite începând cu 1 ianuarie 2018, până la data pensionării fiecăruia, sume care să fie actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată pentru diferenţele rezultate, în raport de data exigibilităţii fiecărui drept salarial şi până la data plăţii efective.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 1.535 C. civ., art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea cadru nr. 153/2017, art. 159, art. 166 alin. (4) şi următoarele din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, art. 7 din O.U.G. nr. 90/2017 şi art. 2 din O.G. nr. 13/2011.

Prin sentinţa nr. 325 din 29 mai 2025, Tribunalul Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Complet Specializat pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa soluţionării litigiului în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, în determinarea competenţei teritoriale, criteriul relevant este domiciliul reclamanţilor, iar nu locul de muncă, conform art. 269 alin. (2) din Codul muncii. S-a avut în vedere faptul că, la data introducerii cererii de chemare în judecată reclamanţii erau eliberaţi din funcţie prin pensionare şi, întrucât niciunul dintre aceştia nu are domiciliul în circumscripţia Tribunalului Teleorman, ci în cea a Tribunalului Dolj, s-a apreciat că revine acestei din urmă instanţe competenţa de soluţionare a cauzei.

2. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la 25 septembrie 2025, sub acelaşi număr, iar prin sentinţa civilă nr. 2151 din 18 noiembrie 2025, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, s-a declinat competenţa soluţionării litigiului în favoarea Tribunalului Teleorman şi, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În considerentele sentinţei s-a reţinut că reclamanţii aveau posibilitatea fie de a sesiza instanţa competentă potrivit normelor de drept comun, fie să uzeze de prevederile art. 127 alin. (2) şi alin. (21) C. proc. civ., în raport de împrejurarea că în cauză au calitatea de pârâţi Tribunalul Dolj, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Craiova şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Întrucât reclamanţii au optat pentru învestirea Tribunalului Teleorman, s-a concluzionat că acestei instanţe îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cererii de chemare în judecată.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 16 decembrie 2025, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa să judece acelaşi proces, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Instanţa supremă constată că reclamanţii, foşti magistraţi care şi-au desfăşurat activitatea în cadrul Tribunalului Olt, Tribunalului Dolj, Curţii de Apel Craiova şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, eliberaţi din funcţie prin pensionare, au învestit Tribunalul Teleorman cu un litigiu vizând recalcularea şi plata unor drepturi salariale pe durata raporturilor de serviciu, formulând o acţiune unică în condiţiile coparticipării procesuale active, justificată de identitatea cauzei cererii şi obiectul similar.

Relevantă pentru determinarea competenţei teritoriale este participarea în proces, în calitate de pârâţi, a Tribunalului Dolj, Tribunalului Olt, respectiv a Curţii de Apel Craiova, împrejurare care atrage incidenţa art. 127 alin. (2) şi alin. (21) C. proc. civ., conform cărora "(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (21) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

Norma de competenţă evocată consacră un drept de opţiune al părţii reclamante, care are fie posibilitatea să introducă cererea împotriva unei instanţe de judecată chiar la aceasta sau la o instanţă inferioară ei - aplicând regula generală în materie de competenţă teritorială -, fie la o altă instanţă din raza unei curţi de apel învecinate.

Valorificând dreptul conferit de dispoziţiile legale menţionate, reclamanţii au sesizat cu soluţionarea litigiului Tribunalul Teleorman, aflat în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, instanţă învecinată Curţii de Apel Craiova, în a cărei rază teritorială se află Tribunalul Dolj şi Tribunalul Olt, ceilalţi pârâţi în litigiul pendinte, şi cărora le-ar fi revenit competenţa soluţionării cauzei în temeiul art. 269 alin. (2) din Codul muncii, în raport cu domiciliile titularilor cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, întrucât alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente aparţine reclamantului, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamanţii au optat să sesizeze una dintre instanţele în favoarea căreia operează prorogarea legală de competenţă aflată în circumscripţia unei curţi de apel învecinate Curţii de Apel Craiova, manifestându-şi astfel dreptul de opţiune în condiţiile 127 alin. (2) şi alin. (21) C. proc. civ. şi fixând în mod definitiv competenţa soluţionării acţiunii lor în favoarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal, prima instanţă sesizată de reclamanţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman, secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2026.