Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1770/2025 AI generated

Judge recusal in civil proceedings: non-impairment of impartiality where prior decision in a separate presidential order case did not adjudicate the merits of the main contract dispute

Case Number Decizia nr. 1770/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court dismissed the appeal of the first-appearing party, thereby upholding the appellate court’s rejection of a judge recusal motion and leaving in force the subsequent final decision that ordered the opposing party to grant access to and allow the retrieval of 195,250 tons of pyrite ash under a 2017 sale-purchase contract. The dispute arose from a civil commercial lawsuit regarding the specific performance of a contract involving access to a pyrite ash dump and infrastructure, where the applicant argued that judges who had previously handled a related presidential order case (aimed at preventing the alienation of the same pyrite ash) lacked impartiality and had prejudged the validity of the contract. The court held that the recusal ground under Article 42(1)(13) of the Code of Civil Procedure was not met because the initial presidential order procedure involved a special derogatory regime that strictly evaluated admissibility conditions without adjudicating the merits or resolving the substantive issues of the main contract dispute, and the judges did not participate in the final appellate hearing that issued the merits decision, thus no objective appearance of bias or subjective lack of impartiality was established.

Legislator headnote

AI generated

art. 499 C. proc. civ, Art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Judge recusal in civil proceedings: non-impairment of impartiality where prior decision in a separate presidential order case did not adjudicate the merits of the main contract dispute: Împotriva încheierii din 17 iunie 2025, A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., şi după rejudecarea cererii de recuzare, admiterea acesteia.

Keywords

AI generated
judicial impartiality motion for recusal civil dispute proceedings relating to a contract appearance of bias commercial matter

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2025

Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", constată următoarele:

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele la 27 iunie 2023, sub nr. x/2023, iar, ulterior, ca urmare a declinării competenţei, pe rolul Tribunalului Teleorman - secţia Civilă, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B. S.R.L., societate în faliment, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta să execute contractul de vânzare-cumpărare din 17 iulie 2017, respectiv să îi permită accesul la halda de pirită, proprietatea ei, conform certificatului de depozit nr. x din 4 ianuarie 2023, (o cantitate de 209.750 tone de cenuşă de pirită), precum si la toată infrastructura, instalaţiile, utilităţile şi echipamentele instalate pe terenul proprietatea pârâtei, care deservesc halda de pirită şi care sunt necesare pentru realizarea integrală a obiectului contractului de vânzare-cumpărare indicat, precum şi obligarea pârâtei să-i permită reclamantei şi să faciliteze preluarea de către aceasta a cantităţii de 195.250 tone de cenuşă de pirită, rămasă de ridicat din cantitatea totală de 450.000 tone, în conformitate cu prevederile aceluiaşi contract, cu respectarea art. 5.4 din acesta, aşa cum a fost modificat prin actul adiţional nr. x, precum şi a restului de cantitate de cenuşă de pirită ce va rămâne după preluarea integrală a cantităţii de 450.000 tone de cenuşă de pirită, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 389 din 30 octombrie 2024, Tribunalul Teleorman - secţia Civilă a admis acţiunea, a obligat pârâta să-i permită reclamantei accesul la halda de pirită, proprietatea reclamantei, conform certificatului de depozit nr. x din 14 ianuarie 2023, (respectiv o cantitate de 209.750 tone de cenuşă de pirită), situată în Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, precum şi la toată infrastructura, instalaţiile, utilităţile şi echipamentele instalate pe terenul proprietatea pârâtei care deservesc halda de pirită şi a obligat pârâta să-i permită reclamantei preluarea de către aceasta a cantităţii de 195.250 tone de pirită, rămasă de ridicat din cantitatea totală de 450.000 tone.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta a declarat apel.

Prin încheierea din 17 iunie 2025, Curtea de Apel Bucureşti - secţia a VI-a Civilă a respins cererea de recuzare formulată de intimata A. S.R.L., ca neîntemeiată, iar prin decizia nr. 1315 din 10 noiembrie 2025, a respins apelul ca nefondat.

Împotriva încheierii din 17 iunie 2025, A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., şi după rejudecarea cererii de recuzare, admiterea acesteia.

În susţinere, a arătat că faptul că judecătorii împotriva cărora s-a formulat cererea de recuzare au făcut parte şi din completul care a soluţionat dosarul nr. x/2023, dosar în care s-au analizat elemente esenţiale ce se regăsesc şi în cererea de apel din dosarul de faţă, generează o aparenţă de lipsă de imparţialitate.

În opinia recurentei, instanţa a ignorat dispoziţiile art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene de Drepturilor Omului în materie.

De asemenea, a considerat că nici criteriul subiectiv nu a fost analizat efectiv, deoarece motivarea hotărârii date în primul dosar cuprinde aprecieri anticipate asupra valabilităţii contractului dedus verificărilor în cel de-al doilea proces.

Astfel, a considerat că elementele expuse sunt de natură să nască îndoieli asupra imparţialităţii, context în care cererea de recuzare trebuia admisă.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate şi în raport cu dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte reţine următoarele:

Art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ. implică existenţa unor elemente, altele decât cele reglementate expres prin art. 42 pct. 1-12 C. proc. civ., ce nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorilor ce soluţionează cauza.

Referitor la cele două dimensiuni ale principiului imparţialităţii, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a reţinut că: "imparţialitatea magistratului, ca o garanţie a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate subiectivă, şi un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privinţa sa, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate obiectivă (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 1 octombrie 1982, pronunţată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30).

În speţă, cererea de recuzare a fost formulată împotriva judecătorilor C. şi D., membrii completului învestit cu soluţionarea apelului declarat de intimata de faţă împotriva hotărârii primei instanţe, iar lipsa imparţialităţii judecătorilor a fost afirmată din perspectiva faptului că aceştia au judecat şi litigiul ce a format obiectul dosarului nr. x/2023, motivul recuzării fiind că în această cauză s-ar fi dezlegat chestiuni deduse judecăţii în pricina de faţă, în apel.

Dosarul nr. x/2023 a avut ca obiect cererea recurentei formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale de obligare a societăţii B. S.R.L., intimată în cauză, să fie obligată să nu înstrăineze cenuşa de pirită ce face obiectul contractului de vânzare/cumpărare din data de 17.07.2017, până la soluţionarea definitivă a acţiunii ce face obiectul dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele.

În prezentul litigiu, recurenta de faţă se urmăreşte obligarea aceleiaşi părţi să-i permită recurentei accesul la halda de pirită deţinută, în baza certificatului de depozit nr. x/04.01.2023, în Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, precum şi la toată infrastructura, instalaţiile, utilităţile şi echipamentele instalate pe terenul proprietatea pârâtei, care deservesc halda de pirită; să-i permită şi să-i faciliteze preluarea cantităţii de 195.250 tone de cenuşă de pirită, rămasă de ridicat din cantitatea totală de 450.000 tone, precum şi a restului de cantitate de cenuşă de pirită ce va rămâne după preluarea integrală a cantităţii de 450.000 tone cenuşă de pirita. Iar în apel, s-a invocat nulitatea contractului mai sus-menţionat.

Desemnarea judecătorilor vizaţi de cererea de recuzare în ambele cauze nu este de natură să atragă incidenţa cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., întrucât obiectul primei cauze îl constituie emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, a cărei procedură de judecată este specială şi supusă unor reguli derogatorii de cele de drept comun ce nu implică dezlegarea fondului cauzei, ci strict evaluarea condiţiilor impuse de textele de lege pentru emiterea ei.

Ca atare, faptul că judecătorii au participat la soluţionarea unui dosar ce vizează aceleaşi părţi nu poate fi reţinut ca motiv de incompatibilitate în sensul art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., de vreme ce procesul este supus unei proceduri speciale în cadrul căreia aspectele evaluate şi dezlegate nu constituie elemente circumscrise cauzei de faţă.

Soluţionarea dosarului nr. x/2023 de către judecătorii recuzaţi, în lipsa unor indicii de subiectivism în atitudinea acestora, care să răstoarne prezumţia de obiectivitate şi imparţialitate ale magistraţilor, nu generează de plano îndoieli asupra judecăţii ce s-ar realiza, cât timp prin analiza efectuată nu au fost tranşate chestiuni litigioase din cel de-al doilea dosar, în cuprinsul hotărârii date în primul dosar reţinându-se în mod expres că "înscrisurile depuse la dosar aduc dovezi evidente şi pertinente pentru o analiză de fond şi complexă a unei acţiuni în constatarea nulităţii contractului de vânzare cumpărare pe care intimata reclamantă îşi întemeiază cererea. A da relevanţă acestora în această cerere, ar face ca instanţa să analizeze dincolo de aparenţa dreptului afirmat şi să realizeze o cercetare de fond a cauzei, care nu poate fi pusă în legătură cu cerinţele de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale".

Riscul unei eventuale imparţialităţi nu putea fi reţinut, cu atât mai mult cu cât, la soluţionarea pricinii finalizată cu pronunţarea deciziei nr. 1315 din 10 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VI-a Civilă, nu au participat judecătorii recuzaţi, măsurile dispuse de aceştia la termenele anterioare nefiind integrate procesului propriu-zis de judecare a cauzei.

În consecinţă, având în vedere că motivul de incompatibilitate invocat nu justifică temerile recurentei cu privire la lipsa de obiectivitate a judecătorilor, soluţia curţii de apel de respingere a cererii de recuzare reflectă aplicarea corectă a normelor legale.

De aceea, în considerarea celor expuse anterior, Înalta Curte, constatând că în cauză nu se justifică măsura casării, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 17 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimata B. S.R.L., prin lichidator judiciar E..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2025.