Territorial jurisdiction for union-initiated individual labor disputes: applicability of union headquarters location over employee domicile under Labor Code Art. 269(2) and Law No. 367/2022.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, definitively assigning the case to the Gorj Court of Appeals, thereby ruling that the Gorj court prevails over the Bucharest Court of Appeals. The dispute arose from a labor lawsuit initiated by a union on behalf of a member against three educational institutions, seeking the recalculation of vacation allowances for 2019–2023 to include meal subsidies, plus payment of differences, inflation adjustment, and interest. The conflict emerged because the Gorj court initially declined jurisdiction based on the employee’s domicile in Bucharest, while the Bucharest court declined jurisdiction based on the union’s domicile in Gorj. The Supreme Court determined that for actions brought by trade unions on behalf of members under Article 28 of Law No. 367/2022, territorial jurisdiction is governed by the location of the union’s headquarters pursuant to Article 269(2) of the Labor Code and the binding precedent established by Decision No. 1/2013 in the public interest appeal, which specifies that the competent court is the one at the union's seat.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 C. proc. civ, art. 28 din Legea nr. 54/2003, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction for union-initiated individual labor disputes: applicability of union headquarters location over employee domicile under Labor Code Art. 269(2) and Law No. 367/2022: În materia litigiilor de muncă, competenţa teritorială este reglementată de art. 269 alin. (2) din Codul muncii, care în forma în vigoare la data sesizării instanţei, 10.10.2023, dispunea că "Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă ori, după caz, sediul".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 10.10.2023 pe rolul Tribunalului Gorj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj, în numele membrului de sindicat A., a chemat în judecată pe pârâţii Liceul Tehnologic Motru, Şcoala Gimnazială "B." Bucureşti şi Şcoala Gimnazială nr. 1 Motru, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtelor la recalcularea indemnizaţiilor de concediu de odihnă cuvenite membrului de sindicat pentru anii 2019, 2020, 2021, 2022 şi 2023, prin includerea în calcul şi a indemnizaţiei de hrană, şi la plata către membrul de sindicat a diferenţelor dintre indemnizaţiile de concediu de odihnă cuvenite şi cele efectiv plătite, sume care să fie actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie până la data efectivă a plăţii, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă acestor drepturi.
Prin sentinţa nr. 2575/11.12.2023, Tribunalul Gorj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că membrul de sindicat reprezentat are domiciliul în Bucureşti şi acesta este criteriul relevant în stabilirea competenţei teritoriale, potrivit art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii.
Astfel învestit, prin sentinţa civilă nr. 2816/18.04.2024, Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Gorj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în vederea soluţionării acestuia; a dispus, totodată, suspendarea cauzei până la soluţionarea incidentului procedural.
În motivarea acestei hotărâri, reţinând incidenţa deciziei nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, a statuat că în cazul acţiunilor introduse de organizaţiile sindicale, competenţa instanţei se raportează la sediul acestora, care, în speţă, se află în Târgu Jiu, în circumscripţia Tribunalului Gorj.
Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, în temeiul art. 135 C. proc. civ. şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, pentru următoarele considerente:
Litigiul are ca obiect soluţionarea unui conflict individual de muncă şi a fost iniţiat de reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj, în numele şi pentru membrul său de sindicat A..
În materia litigiilor de muncă, competenţa teritorială este reglementată de art. 269 alin. (2) din Codul muncii, care în forma în vigoare la data sesizării instanţei, 10.10.2023, dispunea că "Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă ori, după caz, sediul".
Cererea este formulată de reclamantă în temeiul dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 367/2022, care prevăd că "Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, la cererea scrisă a membrilor lor. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune, respectiv renunţă la judecată în mod expres".
Textul de lege evocat a preluat soluţia legislativă anterioară a art. 28 din Legea nr. 54/2003, în interpretarea şi aplicarea căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursulului în interesul legii a stabilit, prin decizia nr. 1/2013, că,,(...) organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat" şi că "instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant".
Cum în speţă, procesul a fost iniţiat de Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj, în numele şi pentru membrul său de sindicat A., iar sediul organizaţiei sindicale este în Târgu Jiu, localitate aflată în raza teritorială a Tribunalului Gorj, această instanţă este competentă teritorial să soluţioneze cauza, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii.
Aşa fiind, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 mai 2024.