Appeal annulled for unsigned brief, pretermitting challenge to stay pending venue change.

Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26.03.2024, A. a solicitat suspendarea judecării dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov – secţia Civilă, până la soluţionarea cererii de strămutare ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă.

Prin încheierea din 24.04.2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă a respins cererea.

Împotriva acestei încheieri, A. a declarat recurs, susţinând că au fost încălcate norme de drept material şi procesual şi Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Calea de atac nu a fost semnată.

În dezbateri, Înalta Curte a invocat excepţia nulităţii recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, semnătura părţii sau, după caz, a mandatarului părţii, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic.

Norma legală enunţat se corelează cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, art. 148 alin. (1) C. proc. civ. reglementând că "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă (…) semnătura".

Articolul 174 alin. (1) C. proc. civ. defineşte nulitatea ca fiind sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, iar art. 175 alin. (2) prevede că "În cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară".

Legiuitorul a reglementat însă şi obligaţia instanţei de a înştiinţa partea că are posibilitatea ca, într-un anumit termen, să îndrepte neregularităţile actului de procedură. În acest sens, art. 177 C. proc. civ. prevede că ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune îndreptarea neregularităţilor actului de procedură.

În cauză, întrucât memoriul de recurs nu a fost semnat, prin citaţia emisă la 13.05.2024 şi comunicată la 20.05.2024, Înalta Curte i-a transmis recurentului că are obligaţia de a-l semna, sub sancţiunea anulării; această carenţă nu a fost remediată.

Semnătura nu reprezintă doar o simplă formalitate pe înscris, ci exprimă consimţământul părţii în numele căruia a fost întocmit, dar şi faptul certificării conţinutului său, iar cum din actele dosarului nu se poate deduce această voinţă, deoarece cererea de recurs nu conţine semnătura olografă a recurentului şi nici o semnătură electronică, reglementată de Legea nr. 455/2001, devine incidentă sancţiunea nulităţii căii de atac, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 486 alin. (1) lit. e) şi alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 24.04.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă în dosarul nr. x/2024.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 mai 2024.