Legislator Case Law & Legislation
DE FR IT EN
Analyze in Legislator
Decizia nr. 1236/2024 AI generated

Null complaint annulled for lack of signature as essential procedural requirement

Case Number Decizia nr. 1236/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice ruled in favor of the respondent by annulling the appellant’s null complaint (contestație în anulare), thereby leaving the prior Supreme Court decision of February 14, 2024, which dismissed the appeal on procedural grounds, intact and effective. The underlying dispute concerned a civil action for the payment of default interest, which had been previously dismissed at the first-instance level based on the exception of res judicata; the appellant’s subsequent attempts to challenge these rulings via appeal and cassation had failed due to procedural defects. In this final instance, the Court determined that the null complaint was fundamentally invalid because it lacked the mandatory signature of the party or their legal representative. The decisive legal basis for the annulment was the application of Article 486(1)(e) and Article 486(3) of the Code of Civil Procedure, which classify the lack of a signature as a nullity requirement, reinforced by Article 148(1) of the Code of Civil Procedure regarding the formal requirements for written pleadings; as the appellant failed to cure the defect after being notified by the Court, the filing was deemed to have failed to validly vest the jurisdiction of the court.

Legislator headnote

AI generated

art. 248 alin. (2) C. proc. civ, art. 508 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ, art. 148 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, Articolul 174 alin. (1) C. proc. civ; Null complaint annulled for lack of signature as essential procedural requirement: The underlying dispute concerned a civil action for the payment of default interest, which had been previously dismissed at the first-instance level based on the exception of res judicata; the appellant’s subsequent attempts to challenge these rulings via appeal and cassation had failed due to procedural defects. In this final instance, the Court determined that the null complaint was fundamentally invalid because it lacked the mandatory signature of the party or their legal representative. The decisive legal basis for the annulment was the application of Article 486(1)(e) and Article 486(3) of the Code of Civil Procedure, which classify the lack of a signature as a nullity requirement, reinforced by Article 148(1) of the Code of Civil Procedure regarding the formal requirements for written pleadings; as the appellant failed to cure the defect after being notified by the Court, the filing was deemed to have failed to validly vest the jurisdiction of the court.

Keywords

AI generated
lack of signature procedural nullity civil annulment default of party Civil Procedure Code grounds for cassation

Cited Legislation

AI generated
art. 248 alin. (2) C. proc. civ
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (2) C. proc. civ., excepţia nulităţii contestaţiei în anulare determinată de lipsa semnăturii, întrucât această excepţie vizează legala învestire a instanţei, Înalta Curte reţine următoarele:
art. 508 alin. (1) C. proc. civ
640A/27.04.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă, instanţa supremă, prin prisma dispoziţiilor art. 508 alin.
art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ
civ., potrivit cărora "Contestaţia în anulare se soluţionează (…) potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată", constată incidente reglementările conţinute de art. 486 alin.
art. 148 alin. (1) C. proc. civ
Norma legală enunţată se corelează cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, art. 148 alin. (1) C. proc. civ.
art. 486 alin. (3) C. proc. civ
Semnătura nu reprezintă doar o simplă formalitate pe înscris, ci exprimă consimţământul părţii în numele căreia este întocmit, dar şi faptul certificării conţinutului său, iar sancţiunea care intervine în cazul nesemnării memoriului de recurs este nulitatea, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
Articolul 174 alin. (1) C. proc. civ
Articolul 174 alin. (1) C. proc. civ.
art. 175 alin. (2) C. proc. civ
defineşte nulitatea ca fiind sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură întocmit cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, iar art. 175 alin. (2) C. proc. civ.
art. 177 C. proc. civ
Legiuitorul a reglementat însă şi obligaţia instanţei de a pune în vedere părţii că are posibilitatea ca, într-un anumit termen, să îndrepte neregularităţile actului de procedură; în acest sens, art. 177 C. proc. civ.
AI generated
Decizia nr. 3026/2004
Nullity of legal action for missing plaintiff's signature and absence of valid mandate
Decizia nr. 4420/2024
Nullity of electronic appeal for missing signature and suspension of proceedings for non-compliance with claim formulation requirements
Decizia nr. 222/2020
Contestată în anulare nulă pentru lipsa semnăturii cererii
Decizia nr. 1059/2021
Nullity of appeal for lack of signature: failure to cure mandatory form defect in civil procedure
Decizia nr. 2164/2021
Annulment of civil appeal for missing signature required by Code of Civil Procedure.

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 508 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. e) şi alin. (3) C. proc. civ.

Main ground for the annulment of the null complaint due to the lack of a mandatory signature, based on the procedural rules applicable to the judgment being attacked.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 la 28.10.2020 pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a VI-a Civilă, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B.., a chemat în judecată pe pârâta S.C. C. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă sumei de 347.617,02 RON, cuantificată provizoriu la 400.000 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 237/14.02.2022, completată prin sentinţa civilă nr. 2230/10.10.2022, Tribunalul Bucureşti – secţia a VI-a Civilă a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi, în consecinţă, a respins acţiunea şi a obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 9.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 237/14.02.2022, S.C. A. S.R.L. a declarat apel, solicitând şi repunerea în termenul de formulare a căii de atac.

Prin decizia civilă nr. 640A/27.04.2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă a respins cererea de repunere în termenul de declarare a căii de atac, a admis excepţia tardivităţii, a respins ca tardiv apelul şi a obligat apelanta la plata către intimată a sumei de 3.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, care a fost anulat prin decizia nr. 347/14.02.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă; totodată, recurenta-reclamantă a fost obligată la plata către intimata-pârâtă a sumei de 4.639,44 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A. S.R.L. a promovat contestaţie în anulare împotriva acestei decizii, nemotivată, învederând că o va argumenta subsecvent comunicării deciziei atacate; calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă sub nr. x/2024.

Prin întâmpinarea înregistrată la 14.05.2024, intimata S.C. C. S.A. a invocat excepţia nulităţii contestaţiei în anulare pentru nemotivare şi, în subsidiar, a solicitat respingerea căii de atac ca nefondate şi acordarea cheltuielilor de judecată.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (2) C. proc. civ., excepţia nulităţii contestaţiei în anulare determinată de lipsa semnăturii, întrucât această excepţie vizează legala învestire a instanţei, Înalta Curte reţine următoarele:

Preliminar, notând că, prin decizia atacată a fost soluţionat recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 640A/27.04.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă, instanţa supremă, prin prisma dispoziţiilor art. 508 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Contestaţia în anulare se soluţionează (…) potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată", constată incidente reglementările conţinute de art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau, după caz, a mandatarului părţii, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic",.

Norma legală enunţată se corelează cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, art. 148 alin. (1) C. proc. civ. reglementând că "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă (…) semnătura".

Semnătura nu reprezintă doar o simplă formalitate pe înscris, ci exprimă consimţământul părţii în numele căreia este întocmit, dar şi faptul certificării conţinutului său, iar sancţiunea care intervine în cazul nesemnării memoriului de recurs este nulitatea, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Articolul 174 alin. (1) C. proc. civ. defineşte nulitatea ca fiind sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură întocmit cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, iar art. 175 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "În cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară".

Legiuitorul a reglementat însă şi obligaţia instanţei de a pune în vedere părţii că are posibilitatea ca, într-un anumit termen, să îndrepte neregularităţile actului de procedură; în acest sens, art. 177 C. proc. civ. prevede că, ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune îndreptarea neregularităţilor actului de procedură.

În cauză, întrucât contestaţia în anulare depusă la 14.03.2024 nu a fost semnată, instanţa supremă i-a pus în vedere contestatoarei, prin adresa comunicată la 05.04.2024, că are obligaţia de a semna cererea, sub sancţiunea anulării, fără ca autoarea demersului judiciar să se conformeze obligaţiei stabilite.

Prin urmare, Înalta Curte constată că cererea nu îndeplineşte condiţiile de formă stabilite sub sancţiunea nulităţii; în lipsa semnăturii părţii, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare şi esenţiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanţei.

În aceste condiţii, întrucât cererea nu conţine nici semnătura olografă a lichidatorului judiciar al recurentei, nici pe cea electronică reglementată de Legea nr. 455/2001, devine incidentă sancţiunea nulităţii căii de atac.

Faţă de cele anterior reţinute, în temeiul dispoziţiilor art. 508 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. e) şi alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să anuleze contestaţia în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B.., împotriva deciziei nr. 347/14.02.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestaţia în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B.., împotriva deciziei nr. 347/14.02.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 mai 2024.