Conflict of jurisdiction for successive inheritances: Plaintiff's initial forum selection fixes exclusive competence under Art. 118(2) of the Code of Civil Procedure despite subsequent procedural severance of claims.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning competence to the Bârlad Court to adjudicate the case, establishing that the initial choice of forum by the plaintiff fixed jurisdiction despite subsequent procedural severance. The dispute involved a judicial partition and succession proceeding concerning two successive estates; the Bârlad Court had severed the claim regarding the second decedent (last domiciled in Galați) and declined competence to the Galați Court, which in turn rejected its own competence in favor of Bârlad, triggering the conflict. The ICCJ held that under Articles 118(1) and (2) of the Code of Civil Procedure, claims concerning multiple successive inheritances fall under the exclusive competence of the court of the last domicile of *any* of the deceased, creating an alternative exclusive competence where the plaintiff has the right to choose the forum. The Court determined that the plaintiff’s selection of Bârlad, where the first decedent was last domiciled, constituted a legal prorogation of competence that remained binding even after the procedural split of the claims, thereby precluding the Galați Court from claiming jurisdiction over the severed portion.
Legislator headnote
AI generatedart. 118 alin. (1) C. proc. civ, art. 116 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 954 alin. (2) C. civ, art. 118 alin. (2) C. proc. civ; Conflict of jurisdiction for successive inheritances: Plaintiff's initial forum selection fixes exclusive competence under Art. 118(2) of the Code of Civil Procedure despite subsequent procedural severance of claims: Prin sentinţa civilă nr. 2849 din 18 iunie 2025, Judecătoria Bârlad a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi, reţinând, în esenţă, în motivare, că întrucât ultimul domiciliu al defunctului D., decedat la 18.08.2023, a fost în municipiul Galaţi, strada x, nr. 35C, judeţul Galaţi, în aplicarea art. 118 alin. (1) C. proc. civ., competenţa teritorială în soluţionarea cauzei aparţine Judecătoriei Galaţi.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 martie 2026
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată la 06 noiembrie 2024 pe rolul Judecătoriei Bârlad sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta B., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună dezbaterea succesivă a succesiunii defuncţilor C., decedat la 18.11.2004, cu ultimul domiciliu în judeţul Vaslui, şi D., decedat la 18.08.2023, cu ultimul domiciliu în judeţul Galaţi, stabilirea masei succesorale de pe urma defuncţilor, moştenitorii cu vocaţie succesorală şi cotele ce li se cuvin şi ieşirea din indiviziune a părţilor privind masa succesorală a celor doi defuncţi, prin atribuirea direct în proprietate către reclamantă a imobilului, casă de locuit şi clădiri anexe precum şi suprafaţa aferentă acestuia de 1 ha şi 1536 m.p. situat în sat Schineni, Murgeni, judeţul Vaslui, precum şi suprafaţa de teren extravilan de 8.182 m.p. din titlul de proprietate nr. x din 1.03.2010, titular C., pe care îl are în posesie, iar pârâtei, o suprafaţă de 8.182 m.p., cu obligarea de sulte a părţii care a depăşit cota legală, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin încheierea de şedinţă din 18 iunie 2025 pronunţată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Bârlad a dispus disjungerea capătului de cerere privind dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defunctului D., a dispus formarea unui nou dosar având ca obiect dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului D., care a primit termen de judecată la 18.06.2025 termen la care instanţa, a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă teritorială.
În baza acestei încheieri, a fost înregistrat la 18.06.2025 dosarul nr. x/2025.
Prin sentinţa civilă nr. 2849 din 18 iunie 2025, Judecătoria Bârlad a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi, reţinând, în esenţă, în motivare, că întrucât ultimul domiciliu al defunctului D., decedat la 18.08.2023, a fost în municipiul Galaţi, strada x, nr. 35C, judeţul Galaţi, în aplicarea art. 118 alin. (1) C. proc. civ., competenţa teritorială în soluţionarea cauzei aparţine Judecătoriei Galaţi.
Prin sentinţa civilă nr. 1002 din 09 februarie 2026, Judecătoria Galaţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată, din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Bârlad, şi constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, a suspendat soluţionarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului spre soluţionarea conflictului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că din moment ce reclamanta A. a formulat cererea de chemare în judecată la Judecătoria Bârlad, prin care a solicitat dezbaterea succesivă a succesiunii defuncţilor C. şi D., iar primul defunct avea ultimul domiciliu în judeţul Vaslui, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Judecătoria Bârlad, în aplicarea prevederilor art. 118 alin. (2) raportat la art. 116 din C. proc. civ.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat în mod reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Bârlad şi Judecătoria Galaţi şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de aprecierile diferite ale celor două judecătorii cu privire la normele de procedură în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă a soluţiona litigiul.
Astfel, Judecătoria Bârlad a dat eficienţă prevederilor art. 118 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la ultimul domiciliu al defunctului D., în timp ce, Judecătoria Galaţi a apreciat că având în vedere că cererea de chemare în judecată priveşte mai multe succesiuni deschise succesiv, competenţa exclusivă aparţine instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi, fiind vorba despre o competenţă alternativă, singurul care poate alege între două sau mai multe instanţe competente exclusiv, fiind reclamantul.
Competenţa instanţei în cererile privitoare la moştenire este stabilită prin dispoziţiile art. 118 alin. (1) C. proc. civ. arată că: "(1) În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar."
Totodată, alin. (2) a aceluiaşi articol prevede că cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi. Fundamentul normei de competenţă exclusivă în materie succesorală, până la ieşirea din indiviziune, rezidă în faptul că ultimul domiciliu al defunctului coincide cu locul deschiderii succesiunii, astfel cum acesta este reglementat de prevederile art. 954 alin. (2) C. civ.
Cererea de chemare în judecată dedusă judecăţii, având ca obiect partaj succesoral, priveşte două moşteniri succesive, respectiv cea a defunctului - C., decedat la 18.11.2004, cu ultimul domiciliu în judeţul Vaslui, şi D., decedat la 18.08.2023, cu ultimul domiciliu în judeţul Galaţi, împrejurare care atrage, încă de la momentul sesizării instanţei de judecată, incidenţa art. 118 alin. (2) C. proc. civ. ce stabileşte că cererile în materie de moştenire formulate potrivit alin. (1) al aceluiaşi articol, care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv, sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.
Or, în cazul în care o atare stare de indiviziune atrage competenţa exclusivă alternativă a unor instanţe diferite dar în mod egal competente, numai reclamantului îi revine alegerea între instanţele deopotrivă competente, potrivit art. 116 C. proc. civ.
Cum dreptul de opţiune al reclamantei, conferit de norma înscrisă în art. 118 alin. (2) C. proc. civ., s-a exercitat la momentul sesizării Judecătoriei Bârlad în a cărei circumscripţie se situează ultimul domiciliu al unuia dintre defuncţi, aceasta devine, în mod definitiv, competentă să soluţioneze litigiul şi în raport cu cereri care, formulate de sine stătător, ar fi atras competenţa teritorială a altei instanţe, în speţă, a Judecătoriei Galaţi, aceasta fiind o situaţie de prorogare legală a competenţei.
Ca atare, chiar şi o soluţie de disjungere a capătului de cerere având ca obiect dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defunctului D., dispusă de instanţa de judecată în scopul unei mai bune administrări a justiţiei şi soluţionării cauzei într-un termen rezonabil, nu poate înlătura de la aplicare efectele prorogării legale de competenţă survenite ca urmare a alegerii efectuate de reclamant, în aplicarea dispoziţiilor art. 116 din C. proc. civ.
Prin urmare, instanţa competentă a soluţiona prezenta cerere de partaj judiciar se stabileşte potrivit normei înscrise la art. 118 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., iar reclamanta, uzând de dreptul recunoscut de art. 116 din acelaşi act normativ, a învestit, în mod legal, instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului C., (care este în sat Schineni, Murgeni, judeţul Vaslui, potrivit certificatului de deces), fixând în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia.
Astfel, faţă de cele anterior reţinute, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 martie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.