Appeal annulled as tardy, unstampable, and lacking valid grounds against a lapse ruling

Şedinţa publică din data de 04 martie 2026

Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Este reprezentat de recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 343/17.06.2025 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosar nr. x/2017.

2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia civilă nr. 343/17.06.2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a constatat perimat recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din 17.06.2024, pronunţată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr. x/2017.

3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 343/17.06.2025 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a declarat recurs reclamanta A..

Recurenta a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3) C. proc. civ., text legal conform căruia este nelegală hotărârea dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii, şi pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ., text legal conform căruia este nelegală hotărârea dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, solicitând admiterea recursului.

Recurenta arătat că hotărârea a fost pronunţată de către un complet de judecată incompatibil, care s-a pronunţat abuziv împotriva acesteia şi cu încălcarea unor drepturi procesuale fundamentale.

Recurenta mai învederează că a solicitat judecata în lipsă şi că nu i s-a comunicat până în prezent încheierea de suspendare a judecăţii, astfel încât, în opinia sa, excepţia de perimare nu există.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3) şi 8) C. proc. civ.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

5. Procedura de filtru

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raport, s-a reţinut că partea are deschisă calea de atac a recursului, recursul îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) din C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, însă nu este legal timbrat şi este tardiv, fiind declarat în afara termenului legal de 5 zile de la pronunţare prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

De asemenea, s-a reţinut că instanţa va aprecia asupra încadrării criticilor formulate de către recurentă în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. cu prilejul discutării admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părţi, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la 02.10.2025.

Părţile nu au formulat puncte de vedere la raportul de admisibilitate.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în raport cu excepţia procesuală a tardivităţii invocată din oficiu de către instanţă, a cărei analiză este prioritară potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

În ce priveşte excepţia de tardivitate, ca efect al depunerii cererii de recurs cu depăşirea termenului legal imperativ, Înalta Curte reţine că potrivit art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, având în vedere că se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv decizia nr. 343 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost pronunţată în data de 17.06.2025, dată de la care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului şi care s-a împlinit la 23.06.2025.

Calea de atac exercitată de recurentă a fost înregistrată la 03.07.2025, astfel cum reiese din dovada aflată la dosarul Înaltei Curţi.

Or, raportat la datele menţionate, recursul a fost declarat cu depăşirea termenului legal imperativ de 5 zile prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., calculat potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2) din C. proc. civ., care s-a împlinit, aşa cum s-a arătat, la 23.06.2025.

Cu privire la excepţia netimbrării, Înata Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON ...".

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta şi de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 din C. proc. civ., cu nulitatea.

În litigiul pendinte, prin rezoluţia de verificare şi regularizare a cererii de recurs din 23.07.2025, s-a stabilit că recurenta-reclamantă datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, din care 100 RON în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, pentru criticile de recurs încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 3) C. proc. civ., şi 100 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, pentru criticile de recurs încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ.

Prin adresa emisă la 25.07.2025, s-a pus în vedere recurentei ca, în termen de cel mult 10 zile de la primire, să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum 200 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

De asemenea, s-a pus în vedere recurentei că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sau cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Adresa a fost comunicată recurentei la 31.07.2025, conform dovezii de comunicare aflată la dosar recurs.

Prin cererea înregistrată la 07.08.2025, recurenta a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, dosarul fiind înaintat la completul următor, C2, şi primind termen pentru soluţionare la 11.11.2025, când cererea de reexaminare a fost respinsă, ca tardivă. Această încheiere a fost comunicată recurentei la 15.12.2025, conform dovezii de comunicare aflată la dosar recurs.

Întrucât recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, nu a formulat cerere de ajutor public judiciar, iar cererea de reexaminare formulată de către aceasta a fost respinsă la 11.11.2025, în temeiul prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, fiind incidentă sancţiunea nulităţii pentru netimbrare.

În ce priveşte aspectul procedural al nulităţii recursului pentru nemotivare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1)-8) din C. proc. civ., cererea de recurs formulată cu nerespectarea formelor legale va fi lovită de nulitate.

În cauză, se constată că, deşi recursul este încadrat formal în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3) şi 8) din C. proc. civ., nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textele legale menţionat.

Dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3) C. proc. civ. sancţionează cu nelegalitatea hotărârea pronunţată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ. sancţionează cu nelegalitatea hotărârea pronunţată cu interpretarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Or, fără a deduce judecăţii argumente subsumabile motivelor de nelegalitate invocate, recurenta învederează instanţei de control judiciar aspecte legate de modalitatea în care părţile au înţeles să-şi exercite drepturile procesuale prin formularea unor cereri de judecare în lipsă, formularea unor cereri de intervenţie şi a întâmpinărilor, precum şi cu privire la modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor, chestiuni care excedează cadrului procesual în care este realizată analiza de legalitate în calea extraordinară de atac a recursului.

Totodată, apărările deduse judecăţii pe calea prezentului recurs mai sus arătate, nu se raportează la dezlegările jurisdicţionale ce au fundamentat soluţia de perimare dată recursului formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din 17.06.2024, pronunţate de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr. x/2017.

Motivarea recursului presupune nu numai indicarea, punctuală, a vreuneia din ipotezele reglementate de art. 488 din C. proc. civ., dar şi expunerea unor argumente pertinente, a căror calitate esenţială să constea în combaterea argumentelor şi judecăţii înfăptuite de instanţa care a pronunţat hotărârea în raport de care se invocă o pretinsă nelegalitate, condiţie care, pentru argumentele arătate anterior, nu se verifică în privinţa recursului declarat de recurentă.

Prin urmare, fără să combată în vreun fel argumentele instanţei care a constatat perimarea şi fără a formula critici susceptibile de cenzură în recurs, recurenta a nesocotit existenţa judecăţii anterioare şi natura căii de atac a recursului, situaţie faţă de care devine incidentă sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 343 din 17 iunie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 343 din 17 iunie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 04 martie 2026.