Negative conflict of jurisdiction resolved in favor of appellate civil court for release of judicial sequestration following criminal conviction

Şedinţa publică din data de 04 martie 2026

Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la 11.12.2025 pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, petentul A. a solicitat să se constate faptul că s-au achitat toate sumele stabilite în sarcina sa cu titlu de daune morale şi materiale, să se dispună ridicarea măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţa nr. 7l4/P/15.12.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, restrânse prin sentinţa penală nr. 16/17.04.2025 a Curţii de Apel Târgu Mureş, până la concurenţa sumei de 30.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), ulterior restrânse prin decizia penală nr. 209/A/02.10.2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, până la concurenţa sumei de 50.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), stabilite în cauză cu titlu de daune morale si materiale.

Prin sentinţa civilă nr. 2/CF/13.01.2026, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă, de litigii de muncă şi asigurări sociale.

A reţinut instanţa că, având în vedere obiectul cauzei, solicitarea de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş nr. 714/P/15.12.2023, determinat de faptul că petentul şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea penală, competenţa materială aparţine instanţei civile, întrucât instanţa penală s-a dezînvestit, în mod definitiv, prin pronunţarea hotărârii penale, în cauză fiind aplicabile dispoziţiile art. 957 alin. (1) raportat la art. 954 alin. (1) C. proc. civ.

Întrucât procedura de ridicare a măsurilor asigurătorii care au fost instituite în procesul penal este o acţiune civilă de drept comun, iar în primă instanţă, curţile de apel judecă numai cererile care le sunt anume atribuite prin lege, Curtea de Apel Târgu Mureş a apreciat că litigiul pendinte este o acţiune civilă de drept comun, competenţa instanţei civile urmând a se stabili potrivit criteriului valoric, respectiv raportat la suma pentru acoperirea căreia s-au instituit măsurile asigurătorii.

Or, raportat la faptul că această sumă are o valoare care depăşeşte 200.000 de RON (50.000 euro + 54.839,96 RON), competenţa de soluţionare a cauzei, revine Tribunalului Mureş, secţia civilă, de litigii de muncă şi asigurări sociale în temeiul articolului 95 pct. 1) raportat la articolul 94 pct. k) din C. proc. civ.

A mai reţinut instanţa că în cauză nu este incident principiul simetriei formelor juridice, iar competenţa de soluţionare a cererii de ridicare a unor măsuri asigurătorii nu se poate stabili în favoarea secţiei civile a instanţei pe rolul căreia s-a aflat dosarul finalizat cu pronunţarea unei soluţii de condamnare, respectiv achitare sau încetare a procesului penal, deoarece soluţia contrară duce la consecinţe greu de acceptat din perspectiva regulilor de competenţă reglementate în C. proc. civ., fiind susceptibilă a conduce la stabilirea competenţei de soluţionare a unei astfel de cereri în primă instanţă, în favoarea secţiei civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin sentinţa civilă nr. 472/29.01.2026, Tribunalul Mureş, secţia civilă,litigii de muncă şi asigurări sociale a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că regula în materie civilă este în sensul că instituirea sechestrului asigurator revine instanţei competente să analizeze, în primă instanţă, cererea prin care se tinde la obţinerea titlului executoriu (art. 954 alin. (1) C. proc. civ.).

De asemenea, conform art. 956-957 din C. proc. civ., instanţa competentă a dispune instituirea, este competentă a constata şi desfiinţarea de drept, respectiv a dispune ridicarea sechestrului asigurător.

Întrucât instanţa competentă material să judece în primă instanţă procesul penal, în care s-a dispus, printre altele, menţinerea măsurii asigurătorii, a fost Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală, pe cale de consecinţă, cererea de ridicare a măsurii este în competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, aceasta fiind şi practica judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în asemenea situaţii.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cauzei este reprezentat de solicitarea petentului A., de ridicare a măsurii sechestrului asigurător astfel cum a fost instituită prin ordonanţa nr. 7l4/P/15.12.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, restrânse prin sentinţa penală nr. 16/17.04.2025 a Curţii de Apel Târgu Mureş, până la concurenţa sumei de 30.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), ulterior restrânse prin decizia penală nr. 209/A/02.10.2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, până la concurenţa sumei de 50.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), stabilite în cauză cu titlu de daune morale si materiale.

Instanţele aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa reţinând în mod diferit care este instanţa competentă în soluţionarea pricinii, respectiv, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a reţinut că instanţa competentă este Tribunalul Mureş, secţia civilă, de litigii de muncă şi asigurări sociale, ca instanţă civilă de drept comun, având în vedere criteriul valoric prin raportare la suma pentru acoperirea căreia s-au instituit măsurile asigurătorii (ce depăşeşte 200.000 RON), iar Tribunalul Mureş a reţinut că instanţa competentă este Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, ca instanţă competentă să judece în fond procesul penal în care s-a dispus măsura asigurătorie.

Înalta Curte reţine că prin sentinţa penală nr. 26/12.08.2024, pronunţată în prima instanţă de Curtea de Apel Târgu Mureş în dosar nr. x/2024, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 309/A/18.11.2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reclamantul A. a fost cercetat şi condamnat pentru săvârşirea mai multor infracţiuni.

La termenul din 09.08.2024, în dosarul nr. x/2024 s-a dispus disjungerea laturii civile de latura penală a cauzei, fiind format dosarul nr. x/2024.

Prin sentinţa penală nr. 16/17.04.2025, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosar nr. x/2024, s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă B. şi a fost obligat inculpatul A. la plata următoarelor sume: 8.473,5 RON cu titlu de daune materiale, sumă actualizată cu rata inflaţiei şi la care se adaugă dobânda legală începând cu data efectuării fiecărei cheltuieli componente, astfel cum a fost detaliată în cuprinsul sentinţei şi până la acoperirea integrală a prejudiciului şi suma de 30.000 euro cu titlu de daune morale, echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, la care se adaugă dobânda legală de la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti şi până la acoperirea integrală a prejudiciului. De asemenea, a fost admisă acţiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi a fost obligat inculpatul A. la plata, către această parte civilă, a sumei de 46.366,46 RON cu titlu de cheltuieli de spitalizare aferente îngrijirilor şi tratamentelor medicale acordate victimei B., precum şi la plata dobânzilor legale aferente acestui debit, de la data de 25.12.2023 până la data plăţii efective. Au fost restrânse măsurile asiguratorii instituite prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş nr. 714/P/15.12.2023 până la concurenţa sumei de 30.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON). A fost obligat inculpatul A. la plata, către partea civilă B., a sumei de 16.200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prin decizia penală nr. 209/A/02.10.2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2024, s-a admis apelul declarat de partea civilă B. împotriva sentinţei penale nr. 16/17.04.2025, pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a desfiinţat, în parte, hotărârea atacată, numai sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate părţii civile B. şi al limitelor restrângerii măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţa nr. 714/P/15.12.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş. Rejudecând, în aceste limite, a fost majorat cuantumul daunelor morale acordate părţii civile B. de la suma de 30.000 euro, la suma de 50.000 euro, în echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, la care se adaugă dobânda legală de la momentul rămânerii definitive a respectivei hotărâri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului. S-a dispus restrângerea măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanţa nr. 714/P/15.12.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş până la concurenţa sumei de 50.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), stabilite în cauză cu titlu de daune morale şi materiale. De asemenea, a fost obligat intimatul inculpatul A. la plata, către apelanta parte civilă B., a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat.

Prezentul demers judiciar, respectiv solicitarea de ridicare a sechestrului judiciar a fost determinat de faptul că petentul şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea penală de condamnare.

În ceea ce priveşte legea procesual civilă, sub aspectul competenţei de soluţionare a cauzei sunt incidente dispoziţiile art. 954 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "cererea de sechestru asigurător se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în primă instanţă."

Art. 957 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviinţată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanţa care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţă prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor".

Faţă de aceste dispoziţii legale, competenţa de a dispune ridicarea secehstrului aparţine instanţei care a încuviinţat-o.

Prezentul litigiu reprezintă o consecinţă a celor statuate de Curtea de Apel Târgu Mureş atât prin hotărârea penală de condamnare, cât şi prin hotărârea penală de menţinere a sechestrului asigurator, pronunţată cu prilejul soluţionării laturii civile a cauzei penale.

În atare situaţie, în aplicarea principiului simetriei formelor juridice şi a normelor legale menţionate, competenţa de soluţionare a ridicării sechestrului asigurator aparţine aceleiaşi instanţe care a dispus instituirea ei, respectiv Curtea de Apel Târgu Mureş, chiar dacă dispoziţiile art. 957 alin. (2) C. proc. civ. nu vizează în mod expres şi această ipoteză.

Aceasta întrucât cererea este una într-o materie specifică (a măsurilor asigurătorii), competenţa în ridicarea măsurii aparţinând, pe principiul simetriei formelor menţionat anterior şi pe raţiuni de identitate (mutatis mutandis) instanţei care a instituit măsura.

Cum în cauza pendinte instanţa competentă să soluţioneze procesul în primă instanţă este Curtea de Apel Târgu Mureş, care a judecat în fond dosarul penal în care petentul a figurat în calitate de inculpat (dosarul nr. x/2024) şi, ulterior, tot în fond, latura civilă a acţiunii penale (în cadrului dosarului nr. x/2024), rezultă că instanţa competentă material în soluţionarea cererii de ridicare a sechestrului asigurator este Curtea de Apel Târgu Mureş.

În ce priveşte competenţa funcţională, aceasta revine, în mod evident, instanţei civile, având în vedere că instanţa penală s-a dezînvestit, în mod definitiv, prin pronunţarea soluţiilor de condamnare (sentinţa penală nr. 26/12.08.2024, pronunţată în prima instanţă de Curtea de Apel Târgu Mureş în dosar nr. x/2024, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 309/A/18.11.2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) şi de soluţionare a laturii civile (sentinţa penală nr. 16/17.04.2025, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosar nr. x/2024,definitivă prin decizia penală nr. 209/A/02.10.2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că instanţa competentă material să soluţioneze cererea dedusă judecăţii este Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 04 martie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.