Conflict of jurisdiction in enforcement proceedings arising from creditor's status as court clerk under Art. 127 CPC

Şedinţa publică din data de 04 martie 2026

Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la 21.11.2025 pe rolul Judecătoriei Târgu-Neamţ, petentul A. din cadrul SCPEJ A. şi B., la cererea creditorului C., a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 628/22.11.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Neamţ, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 228/24.03.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bacău, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, respectiv achitarea diferenţelor de salarii calculate începând cu data de 24.05.2015 şi până la data de 30.11.2015, diferenţe de salarii calculate la o valoare de referinţă sectorială de 440,16 RON raportat la indemnizaţia salarială efectiv plătită şi la o valoare de referinţă de 484,18 RON începând cu 01.12.2015, la zi şi pentru viitor, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, recum şi dobândă legală calculată asupra diferenţelor de drepturi salariale acordate.

Prin sentinţa civilă nr. 1626/15.12.2025, Judecătoria Târgu-Neamţ a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

A reţinut instanţa că prin cererea de executare silită din 26.11.2025, creditorul a solicitat punerea în executare a sentinţei civile nr. 628/22.11.2019, pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. x/2018, rămasă defnitivă prin decizia civilă nr. 228/24.03.2021 a Curţii de Apel Bacău, pronunţată în dosarul nr. x/2018, în care figurează trei debitori principali, respectiv Tribunalul Iaşi, Curtea de Apel Iaşi şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Prin Decizia în interesul legii nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la paragraful nr. 28, se reţine că "În ipoteza unui titlu executoriu vizând o pluralitate de debitori, executarea silită demarată în temeiul acestuia se încuviinţează, prin raportare la art. 112 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., de judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul oricăruia dintre debitorii principali; în cazul în care printre debitori sunt şi obligaţi accesoriu, competenţa instanţei de executare se determină prin raportare la domiciliul/sediul debitorilor principali."

Prin urmare, în cauză poate fi încuviinţată executarea silită de către doua instanţe, respectiv Judecătoria Iaşi în circumscripţia căreia se află sediul debitorilor Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi, şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în circumscripţia căreia se află sediul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Instanţa a stabilit competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr. 149/09.01.2026, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că în cauză creditoarea are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Iaşi, fiind deci încadrată în categoria personal auxiliar de specialitate în sensul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

Creditoarea în mod corect a sesizat executorul judecătoresc din cauză, în conformitate cu art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. raportat la art. 112 şi art. 116 C. proc. civ., o judecătorie aflată în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Iaşi, şi anume, Judecătoria Târgu-Neamţ, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Bacău, dată fiind calitatea specială a creditorului, aceea de grefier în cadrul Judecătoriei Iaşi.

În mod subsecvent, în cauza dedusă judecăţii, prin depunerea cererii de încuviinţare a executării silite la Judecătoria Târgu-Neamţ, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 666 raportat la art. 112 şi art. 116 C. proc. civ., executorul judecătoresc a ales între instanţele deopotrivă competente în cazul pluralităţii de debitori, fixând, în mod definitiv, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei Judecătoria Târgu-Neamţ, determinată în conformitate cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. după cum s-a arătat în precedent.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cauzei este reprezentat de solicitarea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 628/22.11.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Neamţ (rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 228/24.03.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bacău), prin care s-au recunoscut creditoarei C. drepturi salariale aferente perioadei 24.05.2015-30.11.2025, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, precum şi dobândă legală aferentă acestora.

Instanţele aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa reţinând în mod diferit care este instanţa de executare competentă în soluţionarea pricinii, respectiv, Judecătoria Târgu Neamţ a reţinut că instanţa de executare este Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, ca instanţă de la sediul unuia dintre debitorii menţionaţi în titlul executoriu, iar Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că instanţa de executare este reprezentată de Judecătoria Târgu-Neamţ, ca instanţă aleasă de creditoare în temeiul art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. coroborate cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ., respectiv funcţie de calitatea de grefier a creditoarei şi de posibilitatea executorului judecătoresc de a alege una dintre instanţele deopotrivă competente.

Astfel cum au reţinut ambele instanţe aflate în conflict, în materia executării silite sunt relevante pentru stabilirea competenţei prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit cu care instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În conformitate cu aceste dispoziţii, soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite este de competenţa instanţei de executare, respectiv judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul debitorului – în speţă fiind patru debitori, respectiv Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, aceştia având sedii diferite, care se află în circumscripţia unor instanţe diferite, respectiv Judecătoria Iaşi, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

Se constată, însă, că, în cauză, creditoarea, în numele căruia executorul judecătoresc a formulat cererea de încuviinţare a executării silite, are calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Iaşi.

În raport cu particularitatea speţei, determinată de calitatea creditoarei, în această situaţie devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., în forma în vigoare la data la data sesizării organului de executare, respectiv 19 noiembrie 2025, ce stipulează că:

"(1) "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

Din coroborarea dispoziţiilor anterior redate, se desprinde concluzia conform căreia, atunci când un grefier formulează o cerere de competenţa instanţei la care acesta activează sau a unei instanţe inferioare acesteia, are obligaţia să sesizeze una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Aceasta este şi situaţia din prezenta cauză – creditoarea C., în numele căreia executorul judecătoresc a formulat cererea de executare silită, având la data sesizării instanţei (21 noiembrie 2025) calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Iaşi.

Prin urmare, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., aceasta avea obligaţia de a sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate Curţii de Apel Iaşi, lucru pe care în mod legal l-a şi realizat, cu respectarea art. 116 C. proc. civ., sesizând Judecătoria Târgu-Neamţ.

Pentru considerentele expuse, având în vedere că în stabilirea competenţei de soluţionare a prezentei cauze primează calitatea creditoarei, de grefier în cadrul Tribunalului Iaşi, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Bacău, învecinată Curţii de Apel Iaşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 04 martie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.