Flight-delay compensation claim assigned to consumer-domicile court, upholding choice of forum.

Şedinţa publică din data de 04 martie 2026

Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vaslui la 11.06.2024 sub nr. x/2024, reclamanţii A. şi B. au solicitat obligarea pârâtei C. Budapest Sucursala Otopeni la plata sumei de 800 euro, reprezentând compensaţie pentru întârzierea mai mare de trei ore a zborului nr. W43182 din 22.09.2023, pe ruta Castellon-Bucureşti, cu dobândă legală începând cu 17.10.2023, plus obligarea la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă de timbru şi onorariu avocat.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Vaslui.

Prin sentinţa civilă nr. 446/14.02.2025, Judecătoria Vaslui a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

A reţinut instanţa că, în conformitate cu dispoziţiile art. 109 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face şi la instanţa locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta. În aplicarea acestor dispoziţii legale, cu luarea în considerare şi a dispoziţiilor art. 117 alin. (1) C. proc. civ., în raport de sediul pârâtei chemate în judecată, sucursala C. din România, aflat în oraşul Otopeni, localitate situată în circumscripţia Judecătoriei Buftea, instanţa a stabilit competenţa teritorială în favoarea Judecătoriei Buftea.

Prin sentinţa civilă nr. 12358/17.12.2025, Judecătoria Buftea a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Vaslui, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că în cauză sunt aplicabile şi prevederile art. 113 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ., care statuează că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, este competentă şi instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială alternativă de ordine privată, art. 116 C. proc. civ. prevede că reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Astfel, instanţa a reţinut că, în caz de competenţă alternativă, instanţa mai întâi învestită, respectiv Judecătoria Vaslui, rămâne competentă, ca instanţă de la domiciliul consumatorului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cauzei este reprezentat de solicitarea reclamanţilor A. şi B., de obligare a pârâtei C. Budapest Sucursala Otopeni, la plata sumei de 800 euro şi penalităţi, reprezentând compensaţie pentru întârzierea zborului operat de aceasta.

Instanţele aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa reţinând în mod diferit care este instanţa de executare competentă în soluţionarea pricinii, respectiv, Judecătoria Vaslui a reţinut că instanţa competentă este Judecătoria Buftea, ca instanţă de la locul dezmembrământului fără personalitate juridică al persoanei juridice de drept privat, iar Judecătoria Buftea a reţinut că instanţa competentă este Judecătoria Vaslui, ca instanţă de la domiciliul consumatorului (reclamanţii persoane fizice).

Înalta Curte reţine că litigiul dedus judecăţii este o cerere de valoare redusă, a cărei procedură de soluţionare este reglementată de dispoziţiile art. 1026-1033 C. proc. civ.

Potrivit art. 1028 C. proc. civ., competenţa materială de a soluţiona cererea de valoare redusă în primă instanţă aparţine judecătoriei, iar competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.

În materia competenţei teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispoziţiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cu care cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Înalta Curte observă însă faptul că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, şi anume, cerere cu valoarea redusă ce îşi are izvorul într-un contract de transport prin care se urmăreşte repararea pagubei produse reclamanţilor prin întârzierea zborului, acesteia nu-i sunt incidente numai dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., care reglementează regula generală de competenţă teritorială, ci şi prevederile art. 113 alin. (1) pct. 6) şi pct. 8) din C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 6) C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanţa în a cărei circumscripţie este locul de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorăsc dintr-un contract de transport, iar potrivit alin. (1) pct. 8) al aceluiaşi articol, este reglementată competenţa instanţei de la domiciliul consumatorului, în ce priveşte cererile având ca obiect executarea, constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

Aceste dispoziţii legale prevăd o competenţă teritorială alternativă, caz în care dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente să fie sesizate revine reclamanţilor, conform art. 116 C. proc. civ., alegere care nu poate fi cenzurată nici de pârâtă, nici de către instanţă.

Or, în cauza pendinte, în considerarea acestui text de lege, reclamanţii au înţeles să sesizeze Judecătoria Vaslui, instanţă în circumscripţia căreia se află domiciliile acestora, dând astfel eficienţă criteriului de determinare a competenţei alternative reprezentate de domiciliul consumatorului, conform normei prevăzute de art. 113 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ.

Aşadar, prin această opţiune justificată legal de dispoziţiile art. 116 C. proc. civ. s-a stabilit pe deplin competenţa teritorială a instanţei astfel sesizate, iar aceasta nu se poate dezînvesti prin declinarea competenţei de soluţionare a cauzei din oficiu ori la cererea pârâtei şi nici reclamanţii nu pot reveni asupra alegerii făcute.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Vaslui este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 04 martie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.