Second appeal against same suspension order inadmissible under single-appeal rule
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Civil Section I) dismissed as inadmissible the petitioner's appeal against the Court of Appeal Bucharest's 21 February 2025 order suspending proceedings under art. 411(1) point 2 of the Civil Procedure Code, with the dismissal being final. The petitioner had challenged the suspension of his case against the Prosecutor's Office attached to the High Court and the National Anticorruption Directorate; however, he had already filed a prior appeal against the same order, which was definitively resolved on 14 June 2025. The Court held that this second appeal violated the principle of the uniqueness of appeals under art. 460(1) C. proc. civ., which provides that the right to appeal is a single right exhausted upon its use, and that art. 414(2) C. proc. civ. (allowing an appeal "during the entire suspension period") only extends the filing deadline, not the ability to file repeated appeals against the same decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 460 alin. (1) C. proc. civ, art. 499 C. proc. civ, art. 460 alin. (1) din C. proc. civ, art. 414 alin. (2) C. proc. civ, art. 496 C. proc. civ; Second appeal against same suspension order inadmissible under single-appeal rule: 411(1) point 2 of the Civil Procedure Code, with the dismissal being final. The petitioner had challenged the suspension of his case against the Prosecutor's Office attached to the High Court and the National Anticorruption Directorate; however, he had already filed a prior appeal against the same order, which was definitively resolved on 14 June 2025. The Court held that this second appeal violated the principle of the uniqueness of appeals under art. 460(1) C. proc. civ., which provides that the right to appeal is a single right exhausted upon its use, and that art. 414(2) C. proc. civ. (allowing an appeal "during the entire suspension period") only extends the filing deadline, not the ability to file repeated appeals against the same decision.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as inadmissible because the right of appeal had already been exhausted for the same decision (principle of uniqueness of appeal).
Procedural rule applied in the dispositive together with art. 460 alin. (1) C. proc. civ. to dismiss the appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2026
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. 1. Circumstanţele cauzei
Prin încheierea din 21 februarie 2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a suspendat, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecata cererii formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimaţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii menţionate a declarat recurs petentul A..
3. Înregistrarea dosarului
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă la 30 septembrie 2025, fiind repartizat aleatoriu Completului nr. 4.
Înalta Curte a stabilit termen de judecată la 22 ianuarie 2026, în vederea soluţionării recursului, când a rămas în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii căii de atac.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ. şi având în vedere şi prevederile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Cererea dedusă judecăţii vizează calea de atac a recursului formulată împotriva încheierii din 21 februarie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care a fost suspendată judecata cererii formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimaţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte De Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Însă, împotriva încheierii atacate în prezentul dosar, petentul a mai formulat un recurs ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2025, soluţionat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 1232 din 14 iunie 2025.
Drept urmare, se constată că instanţa de control judiciar a respins, anterior prezentei căi de atac, un recurs exercitat împotriva încheierii din 21 februarie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ceea ce face ca recursul actual să fie al doilea recurs exercitat împotriva aceleiaşi soluţii, contrar principiului unicităţii căii de atac, reglementat de art. 460 alin. (1) din C. proc. civ.
Potrivit normei legale invocate, exercitarea căii de atac (apel sau recurs) este un drept unic, care se epuizează prin folosirea sa, nefiind permis ca partea interesată să utilizeze de mai multe ori aceeaşi cale de atac împotriva aceleiaşi hotărâri. Prin această dispoziţie, legiuitorul urmăreşte să asigure stabilitatea raporturilor juridice, să prevină reluarea succesivă a aceluiaşi control jurisdicţional asupra unei soluţii deja pronunţate şi să garanteze eficienţa actului judiciar, principii esenţiale în materie de procedură civilă.
Este adevărat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 414 alin. (2) C. proc. civ., recursul împotriva încheierii de suspendare poate fi declarat pe toată durata suspendării cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol. Însă, sintagma "pe toată durata suspendării" are un înţeles limitat, referindu-se strict la termenul în care recursul poate fi exercitat (derogator de la termenul general de exercitare a căii de atac), şi nu conferă titularului dreptul de a introduce recursuri succesive împotriva aceleiaşi încheieri pe întreaga durată a suspendării. A conferi dispoziţiei menţionate semnificaţia unei permisiuni de a introduce recursuri repetate ar echivala cu deschiderea unei noi căi de atac împotriva aceleaşi hotărâri, ceea ce ar contraveni caracterului de ordine publică al normelor ce reglementează exercitarea căilor de atac şi ar lipsi de efect util principiul unicităţii consacrat de art. 460 alin. (1) C. proc. civ.
Drept urmare, întrucât recurentul şi-a exercitat deja dreptul de acces la instanţă prin promovarea primului recurs, soluţionat prin decizia nr. 1232 din 14 iunie 2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar acest drept procesual s-a epuizat prin exercitarea sa, având în vedere dispoziţiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu art. 496 C. proc. civ., recursul formulat în prezenta cauză urmează a fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 21 februarie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 ianuarie 2026.