Lease recharacterization claim fails as appeal annulled for unpaid stamp duty

Şedinţa publică din data de 25 februarie 2026

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în data de 20 decembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa RA, să se constate că actul juridic - contractul de închiriere nr. x/11.03.1999 are natura unei convenţii bilaterale de vânzare-cumpărare, conform voinţei reale a părţilor, şi să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic, cu privire la vânzarea bunului-imobil situat în Mun. Bucureşti, Bld. Octavian Goga nr. 8, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 15 şi art. 126 din Constituţia României, art. 1, art. 977 şi urm., art. 1073 şi urm., art. 1294 şi urm. din C. civ. de la 1864, art. 24, art. 192 şi urm., art. 223, art. 293-294, art. 411, art. 434, art. 453 şi art. 517 C. proc. civ.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 1046 din 12 iulie 2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca neîntemeiate, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtă şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa RA.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia civilă nr. 67A din 4 februarie 2025, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins apelul declarat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 1046 din 12 iulie 2024 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca nefondat.

4. Cererea de recurs

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, rejudecarea cauzei cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea cererii, recurenta a invocat aplicarea greşită a art. 977 şi urm., art. 1073 şi urm., art. 1294 C. civ. de la 1864, cu privire la analiza naturii contractului de închiriere nr. x/11.03.1999, iar în continuare a redat situaţia de fapt a litigiului.

5. Apărările formulate în cauză

În data de 9 octombrie 2025, intimata-pârâtă a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în cazurile de nelegalitate, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând excepţia netimbrării, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiaşi articol statuează în sensul că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta şi de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speţă, prin rezoluţia de primire s-a stabilit în sarcina recurentei obligaţia de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 4258,81 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 3 lit. f) coroborate cu art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii de recurs.

Obligaţia privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost adusă la cunoştinţa recurentei prin adresa emisă în 8 septembrie 2025 şi comunicată în 11 septembrie 2025, potrivit dovezii de înmânare de la dosarul de recurs.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa, recurenta nu a formulat cerere de reexaminare, după cum nu a formulat nici cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.

Întrucât recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, în temeiul prevederilor art. 24 alin. (2) O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., se impune sancţiunea anulării acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 67 A din 4 februarie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 februarie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.