Recourse against irrevocable ruling on judicial aid inadmissible under principle of legality of appeals

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2026

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cererii deduse judecăţii:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, la 27 octombrie 2022, sub nr. x/2022, contestatorul A. în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., a formulat contestaţie la executare împotriva somaţiei din data de 26.10.2022 emisă în dosarul de executare nr. 837/S/2022 al B.E.J.A. "D.".

I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în primă instanţă:

Prin sentinţa civilă nr. 5944 din 04 octombrie 2023, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis excepţia netimbrării contestaţiei la executare; a anulat contestaţia la executare, formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., ca netimbrată; a obligat contestatorul la plata către intimaţi a sumei de 1500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

I.3. Decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în apel:

Prin decizia civilă nr. 3409A din 23 septembrie 2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins apelul formulat de către apelantul-contestator A. împotriva sentinţei civile nr. 5944 din 04 octombrie 2023, pronunţate de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

I.4. Încheierile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în recurs:

Împotriva deciziei civile nr. 3409A din 23 septembrie 2024, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, contestatorul A. a declarat recurs, calea de atac fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, sub nr. x/2022.

Prin încheierea de şedinţă din 26 iunie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar, formulată de petentul A., ca neîntemeiată.

Prin încheierea de şedinţă din 12 august 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de reexaminare ajutor public judiciar, formulată de petentul A., ca neîntemeiată.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva încheierii de şedinţă din 12 august 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs petentul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 16 septembrie 2025, sub nr. x/2022/a4, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluţia din 22 septembrie 2025, a constatat că cererea de recurs îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ. în ceea ce priveşte cerinţa impusă de lit. d) a aceluiaşi articol, a reţinut că recurentul-petent nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în temeiul art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit că cererea de recurs este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

II.1. Cererea de recurs:

Recurentul-petent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, cu consecinţa scutirii de la plata taxei judiciare de timbre, susţinând că această obligaţie revine Statului Român, care încalcă cu bună-ştiinţă art. 21, art. 24, art. 41 şi art. 44 din Constituţia României. A precizat, totodată, că nu are nicio sursă de venit şi nu a mai beneficiat de ajutorul public judiciar în ultimele 12 luni. În dovedirea afirmaţiilor sale, la 30 decembrie 2025, prin poştă electronică, a depus adeverinţa de venit pe anul 2025 .

II.2. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora: "Dispoziţiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare‟, se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 27 octombrie 2022, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

În cauză nu a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013, întrucât încheierea recurată a fost pronunţată într-o procedură necontencioasă.

Prin rezoluţia din 22 septembrie 2025, s-a fixat termen de judecată la 24 februarie 2026, în şedinţă publică, cu citarea părţii, termen la care instanţa a reţinut cauza în pronunţare, cu prioritate, pe excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu.

II.3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1), corroborate cu cele ale art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date în apel, cele date potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Potrivit principiului legalităţii căii de atac, prevăzut în art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

În alte cuvinte, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau a unei căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală, dispoziţiile C. proc. civ. prevăzând, printre alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, şi pe cea referitoare la existenţa unei hotărâri determinate ca atare de legiuitor ca fiind susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

În speţă, prin încheierea de şedinţă din 26 iunie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de reexaminare a încheierii de şedinţă din 26 iunie 2026, de respingere a cererii de acordare ajutor public judiciar formulată de petentul A..

Conform art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008: (1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. (2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. (3) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.

Prin urmare, cererea de ajutor public judiciar se soluţionează prin încheiere ce poate fi supusă doar reexaminării, în cadrul aceleiaşi instanţe dar de către un alt complet de judecată, încheierea prin care se soluţionează cererea de reexaminare nefiind supusă niciunei alte căi de atac.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

În raport cu aceste prevederi legale, Înalta Curte constată că împotriva încheierii din 26 iunie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, petentul nu avea deschisă calea de atac a recursului, aceasta având caracter definitiv.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, iar inadmisibilitatea este sancţiunea procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, reţinând că recursul formulat de petent nu este prevăzut de lege pentru încheierea atacată şi că art. 457 C. proc. civ. (redat anterior) prevede că părţile pot provoca un control judiciar şi pot exercita numai acele căi de atac pe care legea procesuală le prevede, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 12 august 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 12 august 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2026.