Material error limit in cancellation appeal: procedural oversight of evidence versus substantive error of judgment in administrative integrity cases

Şedinţa publică din data de 20 februarie 2025

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Piteşti, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.06.2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Integritate, solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/19.05.2022, întocmit cu privire la lucrarea nr. 1287/S/II/14.01.2020.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 151 din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a anulat raportul de evaluare nr. x/19.05.2022, emis de pârâtă pe numele reclamantei.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

3. Hotărârea instanţei de fond recurs

Prin Decizia nr. 2569 din 15 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate a casat sentinţa recurată şi, în rejudecare, a respins acţiunea formulată de reclamanta A., ca nefondată.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 2569 din 15 mai 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022, contestatoarea A. în contradictoriu cu intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat contestaţie în anulare prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii a cărei anulare este solicitată, în temeiul prevederilor art. 507 C. proc. civ., admiterea contestaţiei în anulare şi, pe cale de consecinţă, să anuleze în tot a deciziei contestate şi, rejudecând recursul, să îl respingă ca neîntemeiat, cu menţinerea ca fiind legală şi temeinică a sentinţei civile nr. 151/15 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Piteşti.

Arată contestatoarea că, prin decizia civilă nr. 2569 din data de 15 mai 2024, a fost reţinută existenţa unei situaţii de incompatibilitate în sarcina sa şi anume, ANI a apreciat că ambele funcţii deţinute de contestatoare, respectiv funcţia publică de conducere de şef serviciu Resurse Umane şi aceea de responsabil plasare pe piaţa muncii, îşi au sfera de activitate în domeniul resurselor umane, motiv pentru care, prin detinerea şi exercitarea simultană a celor două funcţii, au fost încălcate dispozitiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, în concret, activitatea desfisurată în domeniul privat - responsabil plasare pe piaţa muncii (care ţine de domeniul resurselor umane) este în legătură directă sau indirectă cu atribuTiile exercitate în funcţia publică de conducere de şef serviciu Resurse Umane în cadrul Primăriei Municipiului Drăgăşani.

Pentru a pronunţa decizia contestată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, raportat la situaţia de fapt analizată, ipotetic exista posibilitatea ca, contestatoarea să îndrume persoanele destinatare din cadrul proiectului "B." (proiect derulat în sfera privată) să urmeze o carieră de funcţionar public sau personal contractual.

Astfel, în exercitarea atribuţiilor de plasare pe piaţa muncii a persoanelor destinatare ale proiectului "B.", exista, ipotetic, posibilitatea ca intimata reclamantă să îndrume (ceea ce constituie o facilitare) aceste persoane să urmeze o carieră de funcţionar public sau personal contractual inclusiv în cadrul aparatului de specialitate al primarului sau în cadrul serviciilor publice subordonate Consiliului Local Drăgăşani, entităţi în cadrul cărora intimata reclamantă îndeplinea atribuţii în legătură cu "pregătirea documentaţiilor privind desfăşurarea concursurilor organizate în vederea ocupării funcţiilor publice/vacante; întocmirea documentelor privind încadrarea transferarea, delegarea, detaşarea, încetarea raporturilor de serviciu, pentru personalul aparatului de specialitate al Primarului; întocmirea Planului anual de ocupare a funcţiilor publice vacante din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului şi al serviciilor publice subordonate Consiliului Local."

Apreciază contestatoarea că nu rezultă care sunt înscrisurile/probele în temeiul cărora a fost extrasă această concluzie dar, printr-o eroare materială evidentă, instanta de recurs nu a observat înscrisurile anexate cererii de chemare în iudecată (a se vedea anexa nr. 9 la actiune), care contrazic prin ele însele acele considerente reţinute de instanţă, mai sus citate, care au condus la admiterea cererii de recurs.

De asemenea, menţionează că, instanţa de recurs nu a făcut nicio referire la aceste probe extrem de relevante din perspectiva stabilirii situaţiei de fapt şi nu a prezentat motivele pentru care le-a înlăturat din materialul probator, ceea ce nu poate însemna decât că ele nu au fost observate la dosarul cauzei dintr-o eroare materială evidentă. Neobservarea acestor înscrisuri rezultă în mod clar din ansamblul considerentelor dezvoltate de către instanţa de recurs, deoarece au fost reţinute aspecte care nu au legătură şi se contrazic cu probele administrate legat de obiectul proiectului "B.".

Astfel, toate înscrisurile administrate în probaţiune legat de proiectul B. si la care instanta de recurs nu a făcut nicio referire, desi erau extrem de relevante în dezvoltarea unor considerente corecte şi judicioase a considerentelor, au constituit anexă la cererea de chemare în iudecată (Anexa nr. 9 la acţiune). Or, dacă instanţa de recurs a formulat considerente în vădită contradicţie cu respectivele înscrisuri, apare ca fiind evident că nici nu a avut în vedere înscrisurile mentionate.

În consecinţă, apreciază contestatoarea că decizia civilă nr. 2569/15 mai 2024 este rezultatul unei grave erori materiale, deoarece în mod esenţial, instanta de recurs nu a observat probe administrate de către contestatoare şi anexate la dosarul cauzei, din care nu pot rezulta în niciun caz elementele reţinute la fila nr. x din decizia contestată. Dimpotrivă, astfel cum rezultă din materialul probator neobservat de către instanta de recurs, în nicio ipoteză destinatarii proiectului B. nu ar fi putut să se angaieze ca funcţionari publici şi nici ca personal contractual, în cadrul aparatului de specialitate al Primarului sau în cadrul serviciilor publice subordonate Consiliului Local Drăgăsani.

Prin urmare. nu există nici măcar ipotetic posibilitatea ca, contestatoarea să îi fi îndrumat pe respectivii în acest sens.

Solicită suspendarea executării Deciziei nr. 2569/2024, în temeiul art. 507 C. proc. civ.

Consideră că cererea de suspendare este perfect întemeiată, deoarece punerea în executare la acest moment a soluţiei pronunţate în recurs presupune încetarea raportului de muncă al contestatoarei, ceea ce implică consecinţe foarte greu sau chiar imposibil de reparat, prciudiciile având nu doar natură materială, ci şi morală.

Susţine contestatoarea că, contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 2569/15 mai 2024 pronuntată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, este admisibilă în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

- arată că, în ceea ce priveşte incidenţa motivului de contestaţie în anulare întemeiat pe ipoteza "erorii materiale", doctrina de specialitate a apreciat că pentru a fi admisibilă o astfel de contestaţie este necesar ca eroarea materială să fie esenţială în adoptarea soluţiei instanţei .

- instanţă trebuie să se raporteze, în principiu, la situatia existentă în dosar la data pronunţării hotărârii ce se atacă, deoarece numai în acest mod se poate aiunge la concluzia că instanta a săvârsit o greseală.

Apreciază că, dacă instanţa de recurs ar fi analizat înscrisurile referitoare la proiectul B., nu ar fi putut stabili în mod judicios că exista o posibilitate, nici măcar ipotetică, să îndrume persoanele destinatare ale Proiectului să urmeze o carieră de funcţionar public sau personal contractual, în cadrul aparatului de specialitate al primarului sau în cadrul serviciilor publice subordonate Consiliului Local Drăgăsani.

Motivele esenţiale sunt acelea că persoanele destinatare ale Proiectului nu aveau pregătirea/calificarea necesară pentru a putea accede la astfel de funcţii publice nici prin concurs, nici prin detaşare; angaiatorii vizaţi în cadrul proiectului sunt expres circumstanţiaţi (persoane fizice sau iuridce) şi nu au legătură nici cu aparatul de specialitate al primarului din Drăgăsani, nici cu serviciile publice subordonate Consiliului Local Drăgăsani.

La data de 19.02.2025 intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, susţinând că, în conformitate cu dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ.: "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale."

Analizând contestaţia în anulare prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte reţine următoarele:

În argumentarea cazului prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. contestatoarea susţine, în esenţă, că neobservarea de către instanţa de recurs a înscrisurilor anexate cererii de chemare în iudecată (Anexa nr. 9 la acţiune), constituie o eroare materială evidentă care a influenţat în mod decisiv soluţia pronunţată.

Potrivit art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Norma legală evocată reglementează contestaţia în anulare specială deschisă împotriva hotărârii instanţei de recurs afectate de o eroare materială, sintagmă care desemnează greşeli cu caracter procedural, în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului, produse prin omisiunea sau confundarea unor elemente ori date materiale importante existente la dosarul cauzei la momentul pronunţării hotărârii.

Motivul analizat nu poate viza însă aspecte ce ţin de judecata în fond a cauzei, constând în aprecierea probelor administrate sau interpretarea ori aplicarea pretins greşită a unor dispoziţii legale, deoarece astfel de aspecte se pot circumscrie, eventual, unor erori de judecată, care nu pot fi subsumate celor materiale, specifice contestaţiei în anulare speciale.

Pornind de la aceste consideraţii, Înalta Curte reţine că în hotărârea atacată cu contestaţie în anulare s-a reţinut că recursul Agenţiei Naţionale de Integritate priveşte

Sentinţa nr. 151 din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal prin care a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a anulat raportul de evaluare nr. x/19.05.2022, emis de pârâtă pe numele reclamantei.

Admiterea căii de atac a recursului, cu consecinţa respingerii cererii de anulare a raportul de evaluare nr. x/19.05.2022, a fost determinată de concluzia instanţei de recurs rezultată din compararea fişei postului aferentă funcţiei publice de şef serviciu resurse umane, exercitată de către intimata reclamantă în cadrul Primăriei Municipiului Drăgăşani, cu fişa postului aferentă funcţiei de specialist în recrutare, exercitată în cadrul societăţii C. S.R.L., în urma căreia s-a identificat o legătură indirectă evidentă între atribuţiile îndeplinite în exercitarea celor două funcţii deţinute concomitent în perioada 23.11.2017-17.08.2020.

Înalta Curte a constatat că atribuţiile de plasare pe piaţa muncii îndeplinite în cadrul societăţii C. S.R.L. sunt în legătură indirectă cu următoarele atribuţii aferente funcţiei publice de şef serviciu resurse umane în cadrul Primăriei Municipiului Drăgăşani, şi anume:

- pregătirea documentaţiilor privind desfăşurarea concursurilor organizate în vederea ocupării funcţiilor publice/vacante din cadrul aparatului de specialitate al Primarului şi asigurarea consultanţei în acest domeniu pentru serviciile publice subordonate Consiliului Local Drăgăşani;

- întocmirea documentelor privind încadrarea transferarea, delegarea, detaşarea, încetarea raporturilor de serviciu, pentru personalul aparatului de specialitate al Primarului;

- întocmirea Planului anual de ocupare a funcţiilor publice vacante din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului şi al serviciilor publice subordonate Consiliului Local, transmiterea spre avizare la ANFP Bucureşti, înaintare spre aprobare Consiliului Local şi urmărirea modului de respectare a acestora.

Astfel, în exercitarea atribuţiilor de plasare pe piaţa muncii a persoanelor destinatare ale proiectului "B.", exista, ipotetic, posibilitatea ca intimata reclamantă să îndrume (ceea ce constituie o facilitare) aceste persoane să urmeze o carieră de funcţionar public sau personal contractual inclusiv în cadrul aparatului de specialitate al primarului sau în cadrul serviciilor publice subordonate Consiliului Local Drăgăşani, entităţi în cadrul cărora intimata reclamantă îndeplinea atribuţii în legătură cu "pregătirea documentaţiilor privind desfăşurarea concursurilor organizate în vederea ocupării funcţiilor publice/vacante; întocmirea documentelor privind încadrarea transferarea, delegarea, detaşarea, încetarea raporturilor de serviciu, pentru personalul aparatului de specialitate al Primarului; întocmirea Planului anual de ocupare a funcţiilor publice vacante din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului şi al serviciilor publice subordonate Consiliului Local".

Criticile contestatoare vizează, în realitate, modalitatea de apreciere a probelor aflate la dosarul cauzei însă, în cadrul contestaţiei în anulare, nu pot fi invocate critici privind stabilirea eronată a situaţiei de fapt, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, sau greşita aplicare sau interpretare a dispoziţiilor legale, întrucât aceasta echivalează cu o greşeală de judecată.

Prin urmare, nu este incident cazul de anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., nefiind îndeplinite condiţiile admisibilităţii acestuia.

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente cazurile de anulare invocate, Înalta Curte, în temeiul art. 508 alin. (1) şi (4) C. proc. civ. va admite excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare invocată de Agenţia Naţională de Integritate şi va respinge contestaţia în anulare formulată de contestataoarea A. împotriva deciziei nr. 2569 din 15 mai 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare invocată de Agenţia Naţională de Integritate.

Respinge contestaţia în anulare declarată de A. împotriva deciziei nr. 2569 din 15 mai 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 februarie 2025.