Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5922/2024 AI generated

Integrity agency registry ban removal action dismissed as moot after underlying evaluation annulled via revision

Case Number Decizia nr. 5922/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice admitted the appellant's appeal, quashed the lower court's judgment which had dismissed the claim as unfounded, and upon re-judgment, dismissed the action as having lost its object (moot), while rejecting the defendant agency's exception of lack of interest in the appeal. The dispute concerned a challenge by an individual against a national integrity agency to compel the removal of their name from the registry of persons subject to a three-year ban on holding public office, a prohibition originally based on an evaluation report that was subsequently annulled via a successful request for revision, thereby removing the legal basis for the restriction. The decisive legal reasoning relied on procedural doctrines requiring the existence of a concrete claim and current legitimate interest throughout the litigation process; since the underlying administrative act generating the ban ceased to be final and enforceable after the revision decision, the specific claim for removal became moot, rendering further judicial examination unnecessary.

Legislator headnote

AI generated

art. 248 C. proc. civ, art. 458 C. proc. civ, art. 29 din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ, art. 496 C. proc. civ; Integrity agency registry ban removal action dismissed as moot after underlying evaluation annulled via revision: The dispute concerned a challenge by an individual against a national integrity agency to compel the removal of their name from the registry of persons subject to a three-year ban on holding public office, a prohibition originally based on an evaluation report that was subsequently annulled via a successful request for revision, thereby removing the legal basis for the restriction. The decisive legal reasoning relied on procedural doctrines requiring the existence of a concrete claim and current legitimate interest throughout the litigation process; since the underlying administrative act generating the ban ceased to be final and enforceable after the revision decision, the specific claim for removal became moot, rendering further judicial examination unnecessary.

Keywords

AI generated
revision of a judgment action for removal administrative dismissal enforceable decision annulment of facilitated naturalisation withdrawal of petition

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 C. proc. civ.

Legal basis cited for admitting the appeal, quashing the lower court's decision, and re-judging the case.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 11 decembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal la 20 septembrie 2023, sub nr. dosar x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, obligarea acesteia să radieze numele său din baza sa de date privind persoanele afectate de interdicţia de 3 ani de a ocupa funcţii publice, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea litigiului.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 19 din 17 ianuarie 2024, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecat formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 19 din 17 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a considerat că sentinţa nr. 19 din 17 ianuarie 2024 este nelegală, întrucât Raportul de evaluare ANI care reprezenta temeiul interdicţiei de a ocupa timp de 3 ani funcţii publice nu este definitiv, ca urmare a pronunţării deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 334 din 23 ianuarie 2024 prin care a fost admisă cererea de revizuire formulată de recurentul-reclamant împotriva deciziei nr. 1487 din 16 martie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2022 având ca obiect acţiunea în anulare a Raportului respectiv.

În urma rejudecării, a fost desfiinţată decizia atacată, cu consecinţa casării sentinţei recurate, cauza fiind trimisă spre rejudecare primei instanţe, astfel că în prezent nu mai subzistă temeiul interdicţiei de trei ani de a ocupa funcţii publice, iar cum instanţa de fond a reţinut acest raport ca argument al soluţiei pronunţate, sentinţa recurată este nelegală.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea recursului, ca lipsit de interes, arătând, totodată, că a procedat la radierea numelui reclamantului din secţiunea Interdicţie 3 ani aflată pe pagina de internet a Agenţiei, în raport de faptul că Raportul de evaluare nr. x/23.12.2021 nu era definitiv la momentul respectiv, astfel că acţiunea promovată este lipsită de obiect.

II. Soluţia Înaltei Curţi şi considerentele asupra recursului

1. Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului, pe care o consideră neîntemeiată pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile în vederea protecţiei unui drept subiectiv civil este aceea ca titularul acestuia să justifice existenţa unui interes actual şi legitim, condiţie care subzistă şi în cazul exercitării căilor de atac.

Astfel, potrivit art. 458 C. proc. civ.: "căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au şi alte organe sau persoane", iar potrivit art. 33 din acelaşi cod "interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual (…)".

Totodată, trebuie menţionat că existenţa interesului se impune a fi examinată pe tot parcursul procesului şi până la soluţionarea acestuia, nu numai cu privire la cererea introductivă de instanţă, ci şi în căile de atac, prin raportare la finalitatea urmărită de către titularul acesteia.

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acţiunii civile sau a unei căi de atac, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii cererii formulate.

Întrucât cererea de chemare în judecată a fost respinsă de instanţa de fond, Înalta Curte reţine că subzistă interesul reclamantului de a formula recurs, finalitatea urmărită constând în radierea din evidenţele ANI a menţiunilor cu privire la interdicţia ocupării funcţiilor de demnitate publică alese pe o perioadă de trei ani.

Pe de altă parte, condiţia de exercitare a unei căi de atac, interesul, nu se confundă cu un motiv de nelegalitate a sentinţei, susţinerile în acest sens ale intimatei-pârâte fiind neîntemeiate.

Or, la momentul pronunţării sentinţei recurate, 17 ianuarie 2024, Raportul de evaluare era definitiv şi constituia condiţia necesară înregistrării interdicţiei contestate, aspect care justifică interesul reclamantului de a formula recurs.

2 Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei, iar în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind rămasă fără obiect, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

În esenţă, recurentul-reclamant a solicitat radierea interdicţiei din evidenţele instituţiei pârâte, invocând neîndeplinirea condiţiei ca Raportul de evaluare nr. x/23.12.2021 emis de ANI, să fie definitiv, ca urmare a derulării procedurilor de contestare a acestuia de către instanţele judecătoreşti.

Scopul urmărit de recurenta-reclamantă prin formularea acţiunii în contencios administrativ a constat în protecţia dreptului subiectiv de a putea ocupa o funcţie de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani.

Conform dispoziţiilor art. 29 din C. proc. civ. "acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces".

Aşadar, unul dintre elementele acţiunii civile este, alături de subiect/părţi şi cauză, obiectul acţiunii, respectiv pretenţia concretă a reclamantului.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ. una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind formularea unei pretenţii, condiţie generală care vizează orice cerere în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.

Înalta Curte reţine că, în speţă, obiectul acţiunii reclamantului îl constituie radierea interdicţiei din evidenţele instituţiei pârâte, însă situaţia premisă formulării cererii s-a modificat pe parcursul procesului, întrucât Raportul de evaluare care a constituit fundamentul înregistrării interdicţiei nu mai avea caracter definitiv de la data pronunţării deciziei nr. 334, respectiv 23 ianuarie 2024.

Prin urmare, efectul actului administrativ contestat s-a epuizat din momentul menţionat, consecinţa fiind încetarea interdicţiei înregistrate, aspect care lipseşte de consecinţe cererea de chemare în judecată, rămasă astfel fără obiect, respectiv fără pretenţia concretă a reclamantului.

În aceste condiţii, soluţionarea excepţiei rămânerii fără obiect se impune cu precădere din perspectiva efectului produs, făcând inutil orice alt demers judiciar.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., va admite recursul, va casa, în parte, sentinţa recurată şi rejudecând: va respinge acţiunea formulată de reclamantul A., ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei interesului recursului, invocată de intimatul-pârât Agenţia Naţională de Integritate, ca nefondată.

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 19 din 17 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând:

Respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.