Loss of legal interest moots annulment of electoral bureau decision despite prior findings of excess of jurisdiction
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania admitted the appeal of the Central Electoral Bureau (BEC), partially quashing the Court of Appeal's judgment and, on retrial, dismissing the claim to annul BEC Decision No. 34/19.04.2024 as having lost interest (*defect of legal interest*), thereby upholding the remaining dispositions of the lower court ruling regarding the BEC’s excess of jurisdiction and illegal criteria. The dispute concerned a constitutional challenge to an administrative act that annulled a local electoral process-verbal and ordered the re-drawing of lot for the appointment of magistrates to electoral bureaus in Alba County, where the original plaintiffs alleged the BEC exceeded its statutory competencies and applied illegal restrictive criteria for magistrate lists. The decisive legal basis was the doctrine of loss of legal interest under Article 20(3) of Law No. 554/2004, combined with Article 496(1) of the Code of Civil Procedure, as the challenged act had already been executed and the plaintiffs were no longer subject to its effects, rendering the annulment request moot, while retaining the lower court’s findings on the BEC’s lack of competence under Article 41(2) of Law No. 115/2015.
Legislator headnote
AI generatedart. 200 C. proc. civ, art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Loss of legal interest moots annulment of electoral bureau decision despite prior findings of excess of jurisdiction: 34/19.04.2024 as having lost interest (*defect of legal interest*), thereby upholding the remaining dispositions of the lower court ruling regarding the BEC’s excess of jurisdiction and illegal criteria. The dispute concerned a constitutional challenge to an administrative act that annulled a local electoral process-verbal and ordered the re-drawing of lot for the appointment of magistrates to electoral bureaus in Alba County, where the original plaintiffs alleged the BEC exceeded its statutory competencies and applied illegal restrictive criteria for magistrate lists. The decisive legal basis was the doctrine of loss of legal interest under Article 20(3) of Law No. 554/2004, combined with Article 496(1) of the Code of Civil Procedure, as the challenged act had already been executed and the plaintiffs were no longer subject to its effects, rendering the annulment request moot, while retaining the lower court’s findings on the BEC’s lack of competence under Article 41(2) of Law No. 115/2015.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedPrimary ground for dismissing the request to annul the administrative act as having lost legal interest.
Procedural basis for allowing the appeal and remanding the case for retrial.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, A., B., C., reprezentaţi potrivit dispoziţiilor art. 202 D., în temeiul dispoziţiilor art. 1 din Legea 554/2004 au formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 34 H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se anuleze în tot actul administrativ nelegal şi să se dispună repunerea în situaţia anterioară emiterii actului nelegal, precum şi anularea tuturor actelor subsecvente.
Totodată, în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (2) şi 15 din Legea 554/2004, au solicitat suspendarea de urgenţă şi cu precădere a efectelor Hotărârii nr. 34 H/19.04.2024 a BEC.
În subsidiar, au invocat şi excepţia de nelegalitate faţă de dispoziţia prevăzută la pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 care confer caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.
Prin Hotărârea nr. 34/H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central s-a admis contestaţia şi a dispus: desfiinţarea Procesului-verbal nr. x/II/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Alba privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 1 Alba şi a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 1 Alba şi al Birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din Judeţul Alba cu judecătorii şi procurorii aflaţi doar în exerciţiu la Tribunalul Alba şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi numai în ipoteza neacoperirii necesarului cu judecători şi procurori de la judecătoriile şi parchetele arondate circumscripţiei Tribunalului Alba.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 203/2024 din 22 mai 2024, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a anulat Hotărârea nr. 34H/19 aprilie 2024 emisă de Biroul Electoral Central.
A respins cererea de restabilire a situaţiei anterioare şi cererea de anulare a tuturor actelor subsecvente.
Recursul exercitat în cauză
Recurentul-pârât Biroul Electoral Central a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 203/2024 din 22 mai 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal invocând motive de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului şi, în principal, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare; în subsidiar, rejudecarea în recurs şi respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.
Biroul Electoral Central a formulat recurs împotriva sentinţei Curţii de Apel Cluj, arătând că instanţa de fond a încălcat norme esenţiale de procedură şi a aplicat greşit legea. În primul rând, instanţa de fond nu a respectat procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, prevăzută de art. 200 C. proc. civ. Reclamanţii s-au raportat la Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, deşi Legea nr. 115/2015 prevede că hotărârile BEC sunt definitive. În această situaţie, Curtea de Apel a combinat nelegal prevederile celor două acte normative, creând, în fapt, o "a treia lege" care nu are suport legal.
Instanţa trebuia să introducă în cauză şi ceilalţi contestatori (E., F., G., H.), întrucât aceştia au un interes direct în soluţionarea contestaţiei. Lipsa lor din proces încalcă principiul contradictorialităţii şi riscă să facă hotărârea inopozabilă sau să le afecteze drepturile. În astfel de situaţii, legea prevede necesitatea participării tuturor persoanelor care au un interes legitim în cauză, pentru ca decizia instanţei să producă efecte complete şi corecte.
În ceea ce priveşte aplicarea legii, instanţa de fond a reţinut în mod eronat că BEC ar fi necompetent să soluţioneze contestaţiile vizând birourile electorale comunale, orăşeneşti şi municipale. Potrivit art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, BEC are competenţa de a soluţiona contestaţiile care privesc birourile electorale de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti. În speţa concretă, contestaţiile vizau simultan atât biroul judeţean, cât şi birourile subordonate, ceea ce conferă BEC competenţa de soluţionare pentru a preveni soluţii contradictorii şi pentru a asigura interpretarea unitară a legii.
Curtea de Apel a apreciat că BEC ar fi stabilit criterii proprii pentru întocmirea listelor magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, însă recursul arată că Hotărârea nr. 34H/19.04.2024 respectă art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015. Tragerea la sorţi s-a realizat mai întâi din lista magistraţilor în exerciţiu la tribunalul competent, iar completarea cu alţi magistraţi a fost prevăzută doar dacă numărul celor în exerciţiu nu era suficient. Această măsură urmăreşte buna funcţionare a instanţelor şi evitarea unor practici abuzive, precum includerea exclusivă a unor persoane pentru beneficii materiale. Nu există un drept subiectiv al magistraţilor de a fi incluşi, ci doar o obligaţie de serviciu, iar procedura nu introduce norme suplimentare, ci aplică legea în mod coerent.
Recurentul invocă, de asemenea, susţinerea legislativă şi jurisprudenţială a BEC. Normele aplicabile includ Legea nr. 115/2015, O.U.G. nr. 21/2024, Legea nr. 208/2015, Legea nr. 304/2022 şi Decizia ÎCCJ nr. 2679/20.05.2024, toate confirmând legalitatea Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 şi faptul că BEC a respectat limitele competenţei sale, fără a adăuga prevederi proprii.
În consecinţă, recurentul solicită admiterea, casarea integrală a sentinţei Curţii de Apel Cluj şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a analiza cererea reclamanţilor în conformitate cu regulile procedurale şi cu competenţa reală a BEC. În subsidiar, în eventualitatea rejudecării de către instanţa de recurs, contestaţia reclamanţilor trebuie respinsă, având în vedere lipsa de interes efectiv, neregularitatea cererii şi legalitatea Hotărârii BEC.
Apărările formulate în cauză
Nu s-a formulat întâmpinare în cauză.
Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Reclamanţii A., B. şi C. au formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, prin care s-a dispus desfiinţarea Procesului-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Alba şi reluarea tragerii la sorţi pentru desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale. Reclamanţii au solicitat anularea actului administrativ, repunerea în situaţia anterioară şi anularea actelor subsecvente.
Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut că Hotărârea BEC a fost emisă cu depăşirea competenţei stabilite de art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Contestaţiile vizau modul de constituire a birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală, iar competenţa de soluţionare aparţinea birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, nu BEC.
Curtea a constatat că interpretarea restrictivă impusă de BEC asupra art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, care limita lista magistraţilor la cei aflaţi în exerciţiu la Tribunalul Alba şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, a fost nelegală, întrucât legea nu impune astfel de criterii suplimentare.
Criteriul apropierii domiciliului/reşedinţei se aplică doar pentru repartizarea celor deja desemnaţi prin tragere la sorţi, nu pentru întocmirea listei. Astfel, BEC a instituit proceduri de desemnare care contravin textului legal.
Motivele privind discriminarea sau încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la CEDO nu mai necesitau analiză, întrucât constatarea nelegalităţii principale era suficientă. Cererea de repunere în situaţia anterioară şi de anulare a actelor subsecvente a fost respinsă, deoarece reclamanţii nu au identificat şi individualizat actele vizate şi existau deja efecte produse printr-un alt proces-verbal ulterior. În consecinţă, instanţa de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată, a anulat Hotărârea nr. 34H/19.04.2024, dar a respins cererile de repunere în situaţia anterioară şi de anulare a actelor subsecvente.
Biroul Electoral Central a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 203/2024, invocând, în esenţă, că reclamanţii nu mai deţin interes în cauză, întrucât procesul-verbal contestat fusese deja pus în aplicare şi aceştia nu au participat ulterior la tragerea la sorţi. Totodată, BEC a afirmat că celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate sunt corecte.
Înalta Curte a analizat situaţia de fapt şi a constatat că reclamanţii nu mai aveau interes efectiv să solicite anularea Hotărârii BEC, deoarece aceasta fusese deja executată printr-o altă tragere la sorţi în care reclamanţii nu au fost incluşi şi nu mai puteau fi afectaţi de efectele ulterioare ale hotărârii iniţiale. Astfel, cererea de anulare a Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a devenit rămasă fără interes, iar menţinerea acesteia ar fi generat o procedură fără obiect practic.
Instanţa de recurs a apreciat însă că celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate trebuie menţinute, inclusiv constatările privind nelegalitatea criteriilor impuse de BEC pentru întocmirea listei magistraţilor, interpretarea greşită a art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 şi depăşirea competenţei de soluţionare a contestaţiilor.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa, în parte, sentinţa recurată şi, în rejudecare:
Va respinge cererea în anularea Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, ca fiind rămasă fără interes., menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentul-pârât Biroul Electoral Central împotriva sentinţei civile nr. 203/2024 din 22 mai 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează, în parte, sentinţa recurată şi, în rejudecare:
Respinge cererea în anularea Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, ca fiind rămasă fără interes.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 14 noiembrie 2024.