Challenge to integrity assessment for professional incompatibility; appeal declared null for lacking substantive legal critiques under cassation grounds

Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr. x/2023 la data de 03.04.2023, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a formulat contestaţie solicitând admiterea prezentei contestaţii, anularea raportului de evaluare ANI şi a tuturor actelor subsecvente, ca o consecinţa a constatării inexistentei unei stări de incompatibilitate în ceea ce priveşte pe reclamanta A., cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 693 din 16 noiembrie 2023, Curte de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, şi a anulat Raportul de evaluare nr. x/07.02.2023 întocmit de pârâtă, respingând în rest acţiunea şi obligând pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1050 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 693 din 16 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a susţinut următoarele aspecte:

Instanţa de fond a interpretat şi aplicat în mod greşit normele de drept material incidente speţei, respectiv prevederile art. 178 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată.

În mod eronat instanţa a susţinut faptul că apariţia parafei intimatei pe buletinele indicate se explică prin aceea că la confecţionarea tuturor parafelor medicilor ce activează în cadrul S.C. B., S.R.L., persoana ce s-a ocupat de acest aspect (secretara), necunoscând statutul intimatei de asociat unic, dar ştiind că este medic, a întocmit o parafă şi pentru aceasta, care a rămas în spaţiul comun de depozitare a ştampilelor şi că, în fapt, buletinele au fost emise de unii medicii care erau de serviciu în zilele respective în cadrul S.C. B. S.R.L., şi care, în contextul pandemiei, a situaţiei excepţionale generată de aceasta, şi în lipsa unui instructaj prealabil (societatea fiind în prima lună de activitate), au aplicat pe respectivele buletine de analiză ştampila intimatei (şi nu propria ştampilă), existând însă şi buletine pe care a fost aplicată corect ştampila medicilor respectivi.

Or, concluziile instanţei sunt contrazise de probatoriul administrat în cauză.

Analizând buletinele de analiză în speţă, se poate observa faptul că ştampila intimatei este însoţită de o semnătură identică pentru toate cele 8 buletine, ceea ce exclude aplicarea parafei de alţi medici care erau de serviciu în zilele respective în cadrul S.C. B. S.R.L.

Mai mult decât atât, semnătura existentă pe cele 8 buletine de analiză este identică cu semnătura intimatei aplicată pe cererea adresată de aceasta către Autoritatea de Sănătate Publică Timiş în vederea înregistrării A. în A. în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale

De altfel, raţionamentul instanţei se bazează aproape în exclusivitate pe declaraţiile administratorului societăţii doamna C. fără ca acestea să fie coroborate şi cu alte mijloace de probă temeinice care să lămurească în mod cert situaţia de fapt.

În mod nefondat, Curtea de apel a reţinut faptul că data eliberării unora dintre buletinele menţionate de A.N.I. coincide cu intervalul în care intimata ar fi efectuat serviciul de gardă la Spitalul Deta.

Precizează recurenta faptul că, din graficul de gărzi depus la dosarul administrativ, intimata a efectuat serviciul de gardă la Spitalul Deta, între ora 8:00 din data de 31.10.2020 până la ora 8:00 din data de 01.11.2020.

Or, buletinele de analiză au fost eliberate de S.C. B. S.R.L. anterior şi ulterior perioadei în care a fost efectuat serviciul de gardă respectiv în datele de 30.10.2020 şi 02.11.2020.

În ceea ce priveşte buletinele emise în data de 01.11.2020, apreciază că este absurd să se considere că au fost emise anterior orei 8 (momentul încetării serviciului de gardă) având în vedere şi numărul sub care au fost înregistrate (118,119,125) care continuă consecutiv şi în ziua următoare (126, 127, 129, 130).

De asemenea, recurenta menţionează faptul că, parafa medicului, pe care este înscris un cod unic, aparţine în mod exclusiv titularului, nu este transmisibilă iar utilizarea de către o altă persoană constituie infracţiune (fals şi uz de fals).

Faptul că intimata nu a deţinut şi nu deţine nici o funcţie în cadrul S.C. B. S.R.L., nu are o fişă a postului şi nici nu a semnat niciun fel de contract cu această societate este irelevant în speţă, având în vedere faptul că, după cum am demonstrat mai sus, chiar şi în lipsa acestor elemente, aceasta a exercitat în mod efectiv funcţia de medic primar în cadrul societăţii comerciale.

Astfel, reţinerile instanţei de fond sunt eronate, fiind contrazise de probatoriul administrat, încălcarea de către intimată a prevederilor art. 178 din Legea nr. 95/2006 fiind evidentă.

Referitor la situaţia de incompatibilitate generată de generată de exercitarea simultană a funcţiei de manager de manager al Spitalului Orăşenesc Deta în baza Contractului de management nr. x/09.05.2019, în perioada 09.05.2019 - 31.05.2021, precum şi a celei de medic titular al cabinetului medical individual înregistrat la Registrul Unic al Cabinetelor Medicale sub nr. x din 08.12.2006, recurenta arată, contrar celor reţinute de instanţa de fond, că activitatea cabinetului nu fost suspendată permanent începând cu anul 2012.

Conform adresei nr. x/03.11.2021 emisă de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Timiş, prin cererea intimatei nr. 7613/05.04.2019 a fost solicitată reluarea activităţii cabinetului, fiind emisă în acest Adeverinţa nr. x/13.05.2019.

Abia la data de 31.05.2021, prin cererea nr. x/31.05.2021 A. a solicitat menţinerea suspendării temporare a activităţii cabinetului medical în baza Adeverinţei nr. x/24.10.2012, astfel încât în intervalul 13.05.2019 - 31.05.2021 cabinetul era activ.

În concluzie, în baza considerentelor mai sus menţionate, recurenta solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii formulate de intimata - reclamantă A. ca nefondată şi menţinerea ca temeinic şi legal a Raportului de evaluare nr. x/07.02.2023 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

4. Apărările formulate în recurs

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat exceptia nulităţii recursului, în subsidiar solicitând respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 7 noiembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

În temeiul dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului invocată către intimata-reclamantă, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente\.

Recurenta-reclamantă a indicat incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., însă exclusiv în mod formal, întrucât nu a formulat critici concrete la adresa sentinţei pronunţate de instanţa de fond prin care să arate în ce constă, în concret, nelegalitatea acesteia, raportat la soluţia pronunţată de curtea de apel şi la considerentele prezentate de instanţă, care să poată fi încadrate în textul de lege invocat.

Prin art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. sunt vizate situaţiile în care instanţa de fond evocă norme de drept substanţial incidente situaţiei în cauză, dar le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greşit, consecinţă a unei interpretări eronate a legii. Or, niciuna dintre aceste ipoteze nu a fost afirmată şi dezvoltată ca atare pentru ca, în mod real, motivele de recurs să poată fi încadrate în cazul de casare invocat.

În competenta instanţei de control judiciar sunt date exclusiv chestiunile care ţin de legalitatea soluţiei instanţei de fond, cu referire directă în cauza de faţă la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocate ca temei al recursului.

Or, recurenta nu evidenţiază care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în acest motiv de casare.

Argumentele recurentei vizează, în realitate, aspecte de fapt, iar nu raţionamentul logico-juridic urmat de judecătorul fondului pentru a ajunge la soluţia pronunţată, astfel încât acestea nu au natura unor critici de nelegalitate, ci a unora de netemeinicie, ce nu pot face obiectul examinării în recurs. Deşi recurenta a susţinut că instanţa de fond a interpretat şi a aplicat în mod greşit prevederile art. 178 din Legea nr. 95/2006, susţinerile arătate în acest sens privesc doar situaţia de fapt şi nu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

Pentru aceste motive, instanţa de control judiciar constată că prin cererea de recurs se tinde spre o rejudecare de către instanţa de recurs a situaţiei de fapt stabilite de instanţa de fond pe baza probelor administrate, prin reaprecierea probelor de către instanţa de control judiciar, vizând temeinicia soluţiei recurate, aspecte care nu constituie critici de nelegalitate a hotărârii atacate.

Recursul nu conţine, astfel, motive care să poată fi încadrate în cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat în susţinerea căii de atac exercitate, nefiind formulate critici de nelegalitate din perspectiva dispoziţiilor legale pe care instanţa le-ar fi încălcat la pronunţarea hotărârii.

Contestarea, prin cererea de recurs, a stării de fapt care a fost stabilită de către instanţa de fond pe baza probatoriului administrat, nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinţei de fond, prin dispoziţiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. fiind prevăzut că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi act normativ.

În aceste condiţii, reţinând că nu este posibilă încadrarea motivelor de recurs în cazurile de casare reglementate de art. 488 din C. proc. civ., în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. Înalta Curte urmează să admită excepţia nulităţii recursului şi să aplice sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Faţă de toate aceste considerente, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă A..

Constată nulitatea recursului formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 693 din 16 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.