Presidential decree annulling "Fighter with Determining Role" title partially annulled; President's appeal rejected, decree upheld as reviewable administrative act.

Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/14.10.2022, A. în contradictoriu cu Administraţia Prezidenţială, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea parţială a Decretului nr. 1068 din 01.08.2022, poziţia I privind pe A., cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 727 din data de 29.11.2023, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Administraţiei Prezidenţiale, ca fiind lipsită de obiect.

Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Admite acţiunea formulată de reclamantul A..

Anulează în parte Decretul Preşedintelui României nr. 1068/01.08.2022, cu privire la poziţia nr. 1 din Anexă, referitoare la reclamantul A..

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs Preşedintele României, B., prin Administraţia Prezidenţială în nume propriu şi în calitate de reprezentant, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi, în rejudecare, introducerea în cauză a Prim-ministrului şi a Secretariatului de Stat, suspendarea cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2022, întrucât există influenţă hotărâtoare asupra cauzei pendinte, cele două litigii fiind în strânsă legătură. Totodată, a solicitat respingerea cererii de anulare a Decretului nr. 1068/2022. Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond, în mod eronat, a respins cererea privind extinderea cadrului procesual, formulată de Administraţia Prezidenţială, reluată de Preşedintele României, referitoare la introducerea în cauză a Prim-ministrului României, în calitate de contrasemnatar al decretului contestat, contrar inclusiv a voinţei reclamantului, astfel cum reiese din Răspunsul la Întâmpinare.

Prin reglementarea obligaţiei constituţionale a prim-ministrului de a contrasemna decretele Preşedintelui, acestuia i se atribuie responsabilitatea juridică şi politică asupra conţinutului actului pe care îl validează prin semnătura sa.

Faţă de aspectele evidenţiate, consideră că se impune introducerea în cauză a prim-ministrului, întrucât contrasemnatarul actului administrativ a cărui anulare se solicită are calitate procesuală pasivă, iar hotărârea ce urmează să fie pronunţată de instanţa de judecată, în prezenta cauză, să-i fie opozabilă acestuia.

Arată că, abia la termenul din data de 26.09.2023, reclamantul, prin reprezentantul său, învederează că înţelege să se judece cu emitentul actului, respectiv Preşedintele României (...). ", deşi reclamnatul a fost legal citat pentru termenul din data de 21.06.2023., atunci când Curtea de Apel Timisoara a pus în discuţia părţilor cadrul procesual. Această modificare a cadrului procesual s-a făcut cu mult peste primul termen 1a care reclamantul a fost legal citat şi fără acordul pârâtului în cauză (Administraţiei Prezidenţiale).

Temeiul legal care a stat la baza formulării extinderii cadrului procesual l-a constituit dispoziţiile art. 100 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuliilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (l) şi (2), articolul 92 alin. (2) şi (3), articolul 93 alin. (1) şi articolul 94 lit. a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru."

Curtea de Apel Timişoara a omis să pună în discuţia reclamantului cererea privind extinderea cadrului procesual, forrnulată de Administraţia Prezidenţială, reluată de Preşedintele României, referitoare la necesitatea introducerii în cauză a Secretariatului de Stat şi nici nu s-a pronunţat cu privire la această cerere.

Mai susţine că recurentul că, instanţa de fond, în mod greşit, a respins excepţia inadmisibilităţii anulării Decretului nr. 1068/2022, pe care recurentul o consideră ca fiind una întemeiată, contrar celor reţinute, raportat la faptul că Decretele Preşedintelui emise în exercitarea atribuţiei constituţionale prevăzute de art. 94 lit. a) din Constituţie nu sunt simple acte administrative susceptibile de control pe calea contenciosului administrativ, ci sunt acte juridice complexe ce exprimă raporturi de natură constituţională între Preşedintele României, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, şi, în consecinţă, potrivit art. 1 alin. (4) din Constituţie, nu sunt cenzurabile de către instanţele judecătoreşti pe calea contenciosului administrativ

Secretariatul de Stat a emis Adresa de înaintare nr. x/07.07.2022 care cuprindea lista persoanelor pentru care Comisia constituită în baza Ordinului Secretariatui de Stat nr. 2/2022, urmare analizării documentelor şi a condiţiilor legale, prin Procesul-verbal nr. x/6012/24.06.2022 şi prin Procesul-verbnl nr. x/06.07.2022 a propus retragerea titlului de Luptător cu Rol Determinant.

Astfel cum rezultă din Procesul-verbal nr. x/6432/06.07.2022 al şedinţei Comisiei art. 49 constituite în baza Ordinului nr. 02/2022, "temeiul legal îl reprezintă art. 495, alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit actelor normative aplicabile, Secretariatul de Stat procedează la analizarea condiţiilor legale intervenite, în sensul modificării situaţiei juridice, apărute după data emiterii decretului de acordare a titlului, mai exact verifică dacă au intervenit sau nu fapte care să schimbe situaţia iniţială. În situaţia în care persoanele cărora le-a fost acordat titlul nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, Secretariatul de Stat anulează titlul acordat.

În cazul retragerii unui titlu, Secretariatul de Stat înaintează Preşedintelui României propunerea de retragere motivată a titlului atribuit, iar Preşedintele României, urmare primirii acesteia, ia act şi emite decretul de retragere a titlului.

În baza încrederii cu care instituţia abilitată de lege a fost învestită să facă propuneri în vederea emiterii decretului de către Preşedintele României (de acordare sau de retragere a titlului), a dispoziţiilor legale care îi reglementează obiectul de activitate, precum şi a propriilor verificări cu privire la fapte intervenite, respectiv a hotărârilor judecătoreşti definitive de respingere privind acordarea calităţii de Luptător cu Rol Determinant şi care au schimbat situaţia juridică, Secretariatul de Stat a decis că reclamantul nu mai îndeplineşte cerinţele legale şi, în consecinţă, a înaintat propunerea de retragere a titlului către Preşedintele României, fără a anula certificatul.

Propunerea de Stat, de emitere a decretului de retragere a titlului de revoluţionar se înaintează Preşedintelui României după ce, la nivelul Secretariatului de Stat, a fost îndeplinită o procedură administrativă prevăzută de lege:

În prezenta cauză, Secretariatul a procedat la verificarea documentelor, iar "Comisia ia act defaptul că există hotărârijudecătoreşti definitive pe aspectul respingerii solicitării de obligare a Secretariatului de Stat de emitere a certificatelor", respectiv " (...) titlul Luptător cu Rol Determinant, motiv pentru care decide în unanimitate demararea procedurii de retragere titlu şi certificate, printre acestea se regăseşte şi intimatul-reclamant.

Ulterior verificării, Secretariatul de Stat a înaintat Preşedintelui României propunerea de retragere a titlului, având Ia bază Procesul-verbal al şedinţei Comisiei Art. 49 nr. x/06.07.2022 referitoare la retragerea titlului de Luptător cu Rol Determinant. Această adresă cuprinde menţiunea "A. - dosar nr. x/2018"

Arată recurentul că decizia civilă pronunţaţă în acest dosar a stat la baza propunerii Secretariatului de Stat nr. 6446/07.07.2022 referitoare la retragerea titlului de Luptător cu Rol Detenninat pentru reclamantul din prezentul dosar.

După parcurgerea etapelor instituţionale de la nivelul Secretariatului de Stat, emiterea decretelor de acordare/de retragere de către Preşedintele României devine obligatorie, "acesta neavând posibilitatea de a cenzura propunerile formulate de Secretariatul de Stat şi de a efectua control propriu de legalitate sau oportunitate al acestora, ci doar de a lua act de aceste propuneri şi de a le valorifica prin conferirea titlului corespunzător."

În privinţa Decretului nr. 1068/2022, puterea discreţionară a Preşedintelui României, recunoscută de legiuitor prin posibilitatea reglementată de art. 94 lit. a) din Constituţie de a retrage decoraţii, nu trebuie confundată cu excesul de putere.

Arată recurentaul că, Preşedintele României, cu ocazia exercitării prerogativei constituţionale de retragere a unui titlu (în baza unei propuneri) nu poate face o evaluare a modului în care instanţele judecătoreşti au soluţionat dosarele, a temeiniciei considerentelor care au stat la baza soluţionării acestor dosare, întrucât o asemenea evaluare ar echivala cu o ingerinţă nepermisă în activitatea puterii judecătoreşti şi ar încălca principiul constitutional al separaţiei puterilor în stat.

Nici Legea nr. 341/2004, nici H.G.. nr. 1412/2004 nu stabilesc nicio obligaţie de natură procedural - administrativă (cum ar fi, de exemplu, verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond prevăzute de lege în vederea obţinerii calităţii de revoluţionar/retragerii, precum şi acordării/retragerii titlului) în sarcina Preşedintelui României.

Aceste atribuţii legale aparţin în exclusivitate altui subiect de drept calificat, lnai exact titularului prevăzut de lege - Secretariatul de Stat, emitentul propunerii, întrucât exclusiv această instituţie îşi asumă răspunderea cu privire la conţinutul propunerii transmise către Preşedintele României, nefiind instituită, prin lege, în sarcina acestuia, posibilitatea de returnare a propunerii Secretariatului de Stat.

În concluzie, Secretariatul este ţinut să realizeze verificarea cerinţelor legale, ia decizia de a formula şi înainta propunere de retragere, întrucât exclusiv această instituţie îşi asumă răspunderea cu privire la conţinutul propunerii transmise către Preşedintele României.

Cu privire la Decretul nr. 1068/2022, susţine că, la emiterea acestuia au fost respectate toate dispoziţiile legale incidente, a fost respectată procedura de emitere a decretului astfel cum este aceasta prevăzută de lege, în sensul în care, anterior emiterii decretului, a existat propunerea Secretariatului de Stat, însoţită de toate documentele care au stat la baza formulării acesteia.

Recurentul roagă să se constate culpa exclusivă a Secretariatului de Stat.

Recurentul reiterează cererea de suspendare a cauzei, în rejudecare, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2022 întrucât există influenţă hotărâtoare asupra cauzei pendinte, cele două litigii fiind în strânsă legături.

4. Apărările intimatului

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurul este nefondate, pentru considerentele ce vor urma.

În ceea ce priveşte introducerea în cauză a prim - ministrului, Înalta Curte reţine că instanţa de fond în mod corect a constatat că Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, nu a formulat o cerere de introducere în cauză a prim - ministrului, ci a solicitat să se pună în vedere reclamantului dacă înţelege să cheme în judecată şi pe primul-ministru.

Dat fiind că, în faţa Curţii de Apel, reclamantul a precizat cadrul procesual, indicându-l pe Preşedintele României ca fiind singurul pârât în cauză, în mod corect, în scopul respectării principiului disponibilităţii, instanţa de fond nu a apreciat necesar a introduce în cauză pe Prim-ministrul României.

De altfe, din perspectiva cadrului procesual pasiv nu prezintă relevanţă persoanele nominalizate pentru contrasemnarea actului, în cadrul unei proceduri constituţionale formale, atâta timp cât raporturile juridice se nasc între emitentul actul administrativ contestat în prezenta cauză şi persoană vătămată de emiterea acestuia, astfel că modalitatea de verificare a legalităţii îl vizează şi se răsfrânge în mod direct asupra acestuia.

Raportat la omisiunea instanţei de fond a se pronunţa asupra cererii privind extinderea cadrului procesual, forrnulată de Administraţia Prezidenţială, reluată de Preşedintele României, referitoare la necesitatea introducerii în cauză a Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, apreciind că această instituţie a emis toate actele premergătoare emiterii Decretului nr. 1068 din 01.08.2022, contestat în prezenta cauză, Înalta Curte reţine că, în condiţiile în care, la termenul acordat din 26.09.2023, reclamantul a precizat că înţelege să se judece cu emitentul actului, Preşedintele României, prin Administraţia Prezidenţială, instanţa de fond, cu respectarea principiului disponibilităţii nu a extins cadrul procesual ales de reclamant.

De asemenea, critica privind omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa asupra invocate în cuprinsul întâmpinării şi punctului de vedere este nefondată, recurentul fiind obligat să formuleze recurs împotriva acestei încheieri de şedinţă prin care să critice modul de soluţionare a cererii formulate. În absenţa declarării căii de atac, Înalta Curte nu poate proceda la analiza legalităţii soluţiei pronunţate, aceasta dobândit caracter definitiv prin poziţia procesuală a părţii, care a formulat recurs doar împotriva sentinţei civile.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material") Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a respins excepţia inadmisibilităţii reţinând că decretele preşedintelui sunt acte administrative, supuse controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ, cu precizarea că există şi decrete exceptate de la controlul în contencios, anume acelea prin care se concretizează raporturile constituţionale dintre preşedinte, pe de o parte şi guvern şi parlament, pe de altă parte. Acestea din urmă pot face însă, obiectul unui control de constituţionalitate, sub aspectul soluţionării unui conflict juridic de natură constituţională.

Argumentaţia recurentului cu privire la delimitarea strictă a atribuţiilor în materie de Legea nr. 341/2004, finalizate prin emiterea decretului prezidenţial, urmare a propunerii Secretariatului de stat, fără ca actele normative săstabilească obligaţii procedurale de reanalizare a dosarului în sarcina Preşedintelui României, astfel că nu se putea stabili obligaţia în sarcina acestuia, nu poate fi primită.

Este adevărat că în procedura de acordare a titlurilor reglementate de art. 3 din actul normativ au fost stabilite norme administrative, premergătoare, instituţia responsabilă cu analiza documentaţiei şi formularea propunerii fiind Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, conform H.G. nr. 1412/2004. Însă, beneficiile reglementate de Legea nr. 341/2004 se acordă "doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I". Aşadar, actul generator de drepturi şi obligaţii nu este propunerea formulată în cadrul procedurii administrative de către Secretariatul de Stat, ci decretul prezidenţial, prin care i se conferă/retrage titlul, persoanei îndreptăţite.

În atare situaţie nu prezintă relevanţă argumentaţia recurentului cu privire la lipsa atribuţiilor legale pentru a proceda la verificarea documentaţiei şi valabilitatea propunerii Secretariatului de Stat, acestea fiind aspecte care vizează, exclusiv, relaţia dintre cele două instituţii şi nu din perspectiva persoanei vătămate prin emiterea actului contestat.

Cât priveşte argumentele privând absenţa culpei recurentului în procedura prezentă, Înalta Curte constată că nu reprezintă un element care să influenţeze modul de soluţionare a cauzei. Nelegalitatea decretului prezidenţial nr. 1068 din 01.08.2022, prin care a fost retras titlul de "Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 - Luptător cu rol determinant" obţinut în baza certificatului seria certificatul seria x-B, nr. 380/03.12.2020, în temeiul Legii nr. 341/2004 de către intimatul reclamant A., a fost analizată din perspectiva argumentaţiei reţinute în emiterea actului, dar şi a materialului probator administrat, inclusiv actele jurisdicţionale obţinute de intimatul reclamant prin care i s-a confirmat calitatea de beneficiar al legii speciale.

În concluzie, admiterea acţiunii şi anularea parţială a actului nu a avut ca fundament o răspundere civilă subiectivă, ci modul de aplicare a prevederilor legale la o situaţie de fapt stabilită eronat şi anume aceea că hotărârile judecătoreşti menţionate în anexa decretului nu aveau o legătură cu titlul retras.

Din această perspectivă, motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. nu este fondat, nefiind regăsite aspecte de nelegalitate a hotărârii la o situaţie de fapt pe deplin stabilită şi necontestată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială a României, împotriva sentinţei civile nr. 727 din 29 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială a României, împotriva sentinţei civile nr. 727 din 29 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 octombrie 2024.