Conflict of interest in local public administration: validity of integrity evaluation for mayoral approval of funds to an entity where the official is a founder

Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 23.11.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x/07.11.2022, să se constate intervenită prescripţia dreptului material la acţiune de a cere următoarele sume de bani, în conformitate cu dispoziţiile art. 2517 C. civ., coroborat cu disp. art. 25 alin. (5) din Legea 176/2010, respectiv suma de 30.000 RON - Ordin de plată nr. x/21.08.2019 şi suma de 17.000 RON - aprobată prin semnarea cererii de suplimentare a asociaţiei sportive, să se constate că nu există motive pentru existenţa stării de incompatibilitate, să se dispună anularea tuturor actelor formate în dosarul cu nr. x/G/II/07.11.2022.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 90/2023 din 24 mai 2023 Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată contestaţia formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta, Agenţia Naţională de Integritate.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant susţine că instanţa a pronunţat o soluţie greşită întrucât nu a avut în vedere toate probele care au fost administrate în faza judecăţii. Arată recurentul că nu este de acord cu constatările instanţei de fond având în vedere condiţiile semnării actelor administrative, respectiv aprobarea solicitărilor prin care nu s-a urmărit obţinerea unui interes de natură patrimonială având în vedere data înfiinţării asociaţiei sportive şi data la care recurentul a fost ales în funcţia de primar al Comunei Tudor Valdimirescu. Totodată, semnarea actelor a fost votată de către Consiliul Local al Comunei Turod Vladimirescu, iar persoana care a sesizat Ani a fost chiar viceprimarul Comunei Tudor Valdimirescu.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind în esenţă că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a legii la situaţia de fapt stabilită, astfel că în mod corect s-a confirmat existenţa incidentului de integritate litigios.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile de nelegalitate formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

Pe fondul recursului, Înalta Curte constată că, prin raportul de evaluare litigios nr. x, intimata-pârâtă ANI a reţinut că reclamantul-recurent A. s-a aflat în situaţie de conflict de interese, încălcând dispoziţiile a art. 76 din Legea nr. 161/2003, întrucât, în perioada mandatului 2016-2020 de primar al comunei Tudor Vladimirescu, judeţul Brăila: a încheiat Contractul - cadru nr. 4710/31.07.2020 privind finanţarea acţiunilor/activităţilor din cadrul proiectului/programului de activităţi sportive în anul 2020, având ca obiect repartizarea sumei de 60.000 pentru finanţarea activităţilor sportive, valabil până la data de 31.12.2020; a semnat referatele de aprobare cam au stat la baza deliberării şi aprobării HCL nr. 68/18.11.2019, HCL nr. 20/19.02.2020 şi HCL nr. 61/29.07.2020; a semnat odinele de plată nr. x/25.11.2019 în sumă de 17.000 RON, nr. 1058/21.08.2019 în sumă de 30.000 RON şi nr. 4809/10.08.2020 în sumă de 20.000 RON; a aprobat cererea de suplimentare a sumei cu 17.000 RON, acordată asociaţiei, înregistrată sub nr. x/21.10.2019; a întocmit şi semnat adresa nr. x/24.07.2020, prin care a fost declarat câştigător proiectul asociaţiei, finanţarea fiind în sumă de 60.000 1ei.

Reclamantul A. a contestat raportul de evaluare întocmit de pârâta ANI, iar prin sentinţa recurată prima instanţă a constatat netemeinicia motivelor de nelegalitate invocate şi a respins acţiunea, menţinând actul administrativ atacat.

În recurs, reclamantul a expus contextul factual în care au fost semnate actele administrative pentru finanţarea asociaţiei sportive "B." în cadrul căreia deţinea calitatea de membru fondator al asociaţiei, respectiv de director executiv în cadrul Consiliului Director, faţă de care s-a reţinut existenţa incidentului de integritate, apreciind că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru conflictul de interese. Înalta Curte constată că aceste argumente nu sunt fondate, raportat la prevederile legale care definesc conflictul de interese, a căror aplicare a fost corect făcută de instanţa de fond.

Pentru a răspunde motivelor de nelegalitate expuse de reclamantul-recurent prin cererea de recurs, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

Totodată, conform art. 76 alin. (1) din Legea 161/2003 "Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I.", iar dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (în vigoare până la 05.07.2019) definesc interesul personal, arătând că "Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă aceştia au posibilitatea să anticipeze faptul că o decizie a autorităţii publice din care ei fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru ei sau pentru: a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul II inclusiv. (...)".

În prezent (după data de 05 iulie 2019), art. 228 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ statuează că "Alesul local aflat în conflict de interese în condiţiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, are obligaţia să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru: a) soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv; (...)".

Înalta Curte observă că dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 nu stabilesc, ca o condiţie pentru existenţa conflictului de interese, o influenţă demonstrată în îndeplinirea atribuţiilor demnitarului/funcţionarului public ce are un interes personal de natură patrimonială, ci doar existenţa posibilităţii ca interesul personal să influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor persoanei în cauză. Această interpretare este în concordanţă cu scopul Legii nr. 161/2003, respectiv cu principiile enumerate de art. 71 din acelaşi act legislativ ca stând la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice, anume "imparţialitate, integritate, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public".

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 şi art. 228 din Codul administrativ, nu se pune în discuţie existenţa unui folos material concret, conflictul de interese fiind decelat doar din simplul fapt al posibilităţii anticipării rezultatului deciziei autorităţii ca reprezentând un beneficiu pentru persoana evaluată sau pentru soţul, soţia, rudele sau afinii până la gradul al II-lea inclusiv.

Raportând aceste considerente de ordin legislativ la speţa de faţă, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a prezentat argumente de natură a înlătura incidentul de integritate.

Astfel, recurentul reclamant a semnat ordinele de plată nr. x/25.11.2019, în sumă de 17.000 RON. Nr. 1058/21.08.2019, în sumă de 30.000 RON şi nr. 4809/10.08.2020, în sumă de 20.000 RON şi a aprobat cererea de suplimentare a sumei de 17.000 RON acordată asociaţiei şi a întocmit şi semnat adresa nr. x/24.07.2020 prin care a fost declarat câştigător proiectul asociaţiei, finanţarea fiind în sumă de 60.000 RON, aspecte pe care reclamantul nu le-a infirmat, ci doar a precizat că a urmărit finanţarea activităţilor sportive şi nu obţinerea unui interes personal.

Or, toate aceste justificări, nu sunt de natură a înlătura conflictul de interese care a existat la data semnării actelor, moment la care interesul public pe care trebuia să îl reprezinte şi să îl ocrotească reclamantul, în exercitarea funcţiei publice, a fost afectat de interesul de natură personală, constând în posibilitatea creării unui beneficiu pentru asociaţia al cărui membru fondator era, fiindu-i aşadar afectată imparţialitatea şi obiectivitatea.

Nerelevantă este şi solicitarea reclamantului de a se constata intervenirea prescripţiei dreptului material la acţiunea vizând antrenarea unei răspunderi civile, administrativă, disciplinară, instanţa de fond constatând în mod corect că activitatea de evaluare a început la data de 18.09.2020, că momentul încălcării regimului conflictelor de interese a fost stabilit începând cu anul 2019, iar raportul de evaluare a fost întocmit la data de 07.11.2022, în intervalul termenului de 3 ani, astfel cu nu sunt întemeiate susţinerile reclamantului referitoare la o eventuală prescriere a răspunderii administrative.

Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestor susţineri, reţinând că semnarea de către primar a unor astfel de acte prin care se alocă sume de la bugetul local pentru o asociaţie al cărei membru fondator este nu poate fi apreciată ca fiind doar pentru finanţarea activităţilor sportive şi nu pentru obţinerea unui interes personal de natură patrimonială.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte constată că în cauză nu s-au formulat critici apte să conducă la reformarea sentinţei atacate, prima instanţă făcând o corectă interpretare şi aplicare în speţă a prevederilor art. 76 din Legea nr. 161/2003, art. 75 din Legea nr. 393/2004 şi art. 228 din Codul administrativ.

În consecinţă, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 90/2023 din 24 mai 2023 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 29 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.