Judicial review of judicial transfer refusal: abuse of discretion and failure to proportionately balance personal grounds against institutional staffing needs under the status law.

Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2024

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Contestaţia judiciară

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x, la data de 5 aprilie 2024, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii:

1) anularea Hotărârii nr. 2954 din 21 noiembrie 2023 emisă de secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;

2) obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să dispună transferul contestatoarei de la Tribunalul Olt la Tribunalul Dolj.

În motivarea contestaţiei, partea a arătat că, prin Hotărârea nr. 2954 din 21 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a respins cererea de transfer la tribunalul Olt la Tribunalul Dolj, formulată de doamna A., judecător la Tribunalul Olt.

În continuare, contestatoarea a prezentat situaţia de fapt, demersurile efectuate în vederea obţinerii transferului şi cadrul normativ aplicabil în materia discriminării şi în ceea ce priveşte transferul magistraţilor, arătând că legea nu prevede o ordine clară de preferinţă a criteriilor enumerate, dar datoria Consiliului Superior al Magistraturii este să le aplice în mod nediscriminatoriu.

A mai susţinut că în practica intimatului nu se poate prevedea în mod rezonabil o anumită manieră de aplicare a criteriilor prevăzute de lege pentru transfer, iar în cazul său există o discriminare vădită faţă de colegii săi ale căror cereri de transfer au fost aprobate prin stabilirea diferită a priorităţii în analiza criteriilor legale.

De asemenea, a arătat că intimatul i-a negat dreptul de a funcţiona la instanţa din localitatea de domiciliu, temeiurile respingerii cererii sale fiind exclusiv legate de volumul de activitate şi gradul de ocupare a schemei de personal la nivelul instanţei, fără a arăta în mod concret în ce mod ar fi afectată activitatea Tribunalului Olt, prin raportare la datele statistice.

Mai susţine că art. 192 din Legea nr. 304/2022 nu conţine norme clare, previzibile şi accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. Nu se prevede o ordine clară de preferinţă a criteriilor enumerate, iar Consiliul Superior al Magistraturii acordă ponderi diferite criteriilor, în funcţie de împrejurările concrete ale fiecărei solicitări, fiind posibil ca în soluţionarea unei cereri de transfer să fie determinante motivele personale, iar în soluţionarea altei cereri de transfer să fie determinant criteriul privind vechimea în funcţie şi la instanţă a solicitantului.

A mai arătat că avizul Tribunalului Olt, acordat în temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 a fost favorabil, în timp ce Tribunalul Dolj a dat aviz nefavorabil, motivat însă nu de nevoia de judecător a propriei instanţe, ci ce deficitul de judecători al instanţei de la care se solicită transferul. Or, în realitate, tocmai din această susţinere reiese că avizul este lipsit de o reală motivare.

Aşadar, în timp ce preşedintele Tribunalului Olt s-a bazat pe voinţa colegilor din instanţă, a ţinut cont de situaţia sa familială, de efortul depus în toată perioada în care a efectuat naveta la locul de muncă pe un drum dificil cu accidente frecvente (două grave, dintre care unul mortal au fost doar de la începutul lui 2024, după cum se vede din înscrisurile ataşate), având în îngrijire doi copii minori (în prezent unul ajuns la vârsta majoratului), preşedintele Tribunalului Dolj nu a apreciat cu privire la nevoile propriei instanţe, ci, dincolo de competenţe, de nevoile unei alte instanţe, sugerând că un aviz poate suporta orice aparentă "motivare", chiar aceea de a interveni peste puterea de apreciere a unui alt preşedinte de instanţă, care cunoaşte îndeaproape situaţia.

Sintetizând, a menţionat contestatoarea că solicitarea sa de transfer este admisibilă prin prima tuturor criteriilor reglementate de legiuitor.

În drept, au fost invocate prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, art. 192 din Legea nr. 303/2022, art. 2 alin. (1) - (3) din O.G. nr. 137/2000, art. 14 CEDO, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.

2. Apărările formulate în cauză

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei ca nefondată. Pârâtul a susţinut în sensul că hotărârea respectă limitele şi scopul revederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, iar măsura dispusă a fost în mod exhaustiv şi adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

3. Alte aspecte procesuale

În raport de dispoziţiile art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, intimatul a depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii hotărârii contestate în cauză.

Contestatoarea a depus concluzii scrise prin care a reiterat concluziile de admitere a contestaţiei.

4 Soluţia instanţei

Examinând Hotărârea nr. 2954 din 21 noiembrie 2023 emise de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin prisma criticilor formulate de contestatoare, a apărărilor intimatului şi în raport de probele administrate şi prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestaţie este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Contestatoarea a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu cererea de verificare a legalităţii Hotărârii nr. 2954 din 21 noiembrie 2023 prin care secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea de transfer de la Tribunalul Olt la Tribunalul. Dolj.

În esenţă, sistematizând criticile prezentate de parte, Înalta Curte reţine că actul administrativ unilateral cu caracter individual dedus judecăţii este contestat sub următoarele aspecte: (i) motivarea deficitară/vagă a soluţiei de respingere a cererii de transfer, deoarece nu au fost examinate în concret motivele expuse în susţinerea acesteia; (ii) aplicarea greşită a dispoziţiilor legale de la art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, art. 188 alin. (1) şi art. 192 din Legea nr. 303/2022 .

Potrivit dispoziţiilor art. 188 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

"Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la şi de la instanţele şi parchetele militare, ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel."

Potrivit art. 190 alin. (1) din acelaşi act normativ:

"(1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunţului prevăzut la art. 189 alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului sau a procurorului şi, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile sau completurile ori compartimentele la care cerinţele acestei instanţe sau acestui parchet o impun."

Art. 192 din Legea nr. 303/2022 prevede criteriile ce trebuie avute în vedere la soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete, respectiv:

a) motivele cuprinse în avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;

i) distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate şi situaţia familială.

Înalta Curte reiterează, aşa cum rezultă din jurisprudenţa sa constantă, că art. 192 din Legea nr. 303/2022 nu stabileşte o ordine de prioritate a criteriilor de transfer, incidenţa fiecăruia dintre acestea urmând a fi apreciată în fiecare caz individual, prin prisma raportului dintre interesul individual şi cel general.

Reţinând concursul cererilor de transfer, intimatul CSM a decis admiterea unei singure cereri, astfel:

- doamna judecător B. (14 ani şi 1 lună vechime în funcţia de judecător, 5 ani şi 4 luni vechime la instanţă şi 1 an şi 7 luni vechime în grad profesional), solicitând transferul la Curtea de Apel Craiova;

- doamna judecător C. (17 ani şi 10 luni vechime în funcţia de judecător, 11 ani şi 9 luni vechime la instanţă şi 10 luni vechime în grad profesional), care a solicitat transferul la Curtea de Apel Craiova;

- doamna judecător A. (12 ani şi 1 lună vechime în funcţia de judecător, 5 ani şi 10 luni vechime la instanţă, precum şi 5 ani şi 10 luni vechime în grad profesional), care a solicitat transferul la Tribunalul Dolj;

Văzând datele statistice, avizele Tribunalului Olt (pozitive pentru doamnele judecător C. şi A., respectiv negativ pentru doamna judecător B.), avizele Curţii de Apel Craiova (pozitiv pentru doamna judecător C., respectiv negative pentru doamnele judecător A. şi B.), dar şi avizul negativ al Tribunalului Dolj cu privire la transferul în cadrul acestei instanţe a doamnei judecător A., secţia pentru judecători, prin hotărârea contestată, a reţinut că Tribunalul Olt se confruntă cu un deficit mare de personal cauzat de numărul posturilor vacante, aproape de 50% din schema de personal, precum şi cu efectele negative ale fluctuaţiei de personal.

În aceste condiţii, s-a reţinut că aprobarea tuturor cererilor de transfer ar amplifica drastic deficitul de personal cu care se confruntă în prezent Tribunalul Olt, a cărui activitate ar urma să fie grav perturbată prin supraîncărcarea celorlalţi judecători, dar şi prin acordarea unor termene mai lungi, cu consecinţa afectării celerităţii soluţionării cauzelor şi, în mod indirect, a justiţiabililor.

În urma analizării celor 3 cereri de transfer, mai sus menţionate, reţinând şi faptul că la Tribunalul Olt încărcătura cauzelor s-a situat sub media naţională, secţia pentru judecători a apreciat că este oportun transferul unui singur judecător de la această instanţă.

Din analiza comparativă a cererilor de transfer, s-a observat că doamna judecător C. are o experienţă în funcţia de judecător de 17 ani şi 10 luni, respectiv vechime în cadrul Tribunalului Olt de 11 ani şi 9 luni, vechimi superioare celor deţinute de doamna judecător A..

Raportând aceste criterii la concluzia intermediară în sensul că se poate admite un singur transfer din cadrul Tribunalului Olt, secţia a constatat ca oportun transferul doamnei judecător C., la Curtea de Apel Craiova, instanţă la care este necesară măsura completării schemei de personal pe secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, fiind utile pentru transfer 3 locuri în cadrul acestei secţii, având în vedere şi experienţa doamnei judecător în acest domeniu.

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 nu prevăd o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situaţia instanţelor implicate în procedură, cât şi la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit şi drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin hotărârea administrativă.

Examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererii de transfer formulate de contestatoare, Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile expuse în contestaţie, considerentele Hotărârii nr. 2954 din 21 noiembrie 2023 evidenţiind, analiza incompletă a criteriilor amintite.

Astfel, examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situaţia instanţelor implicate în procedură, cât şi la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit şi drepturile ori interesele legitime private ale titularilor cererilor de transfer.

În ceea ce priveşte criteriile volumului de activitate şi al încărcăturii instanţelor implicate, nu au fost relevate diferenţe care să conducă la prioritizarea unei cereri de transfer faţă de celelalte. Mai departe, deşi a redat în considerentele hotărârii atacate condiţiile de vechime în funcţie şi vechime la instanţa la care activează toţi cei trei judecători care au solicitat transferul, intimatul CSM nu a mai analizat toate aceste criterii, motivul principal al admiterii cu prioritate a cererii de transfer formulate de doamna judecător C. fiind neafectarea capacităţii instanţei de la care se solicită transferul de a realiza un act de justiţie în termen optim şi previzibil.

Intimatul CSM din analiza schemelor de personal ale Tribunalelor Olt şi Dolj, a constatat că la Tribunalul Olt este un deficit important de personal, fapt ce nu justifică admiterea cererii de transfer a unui judecător din cadrul acestei instanţe către Tribunalul Dolj.

În raport cu criteriile menţionate anterior, Înalta Curte consideră că ar fi trebuit reţinute, într-o pondere însemnată, motivele de ordin personal invocate de contestatoare, de altfel circumscrise criteriilor legale, menite a contura o situaţie juridică individuală şi subiectivă, specifică fiecărei cereri de transfer.

Contrar concluziei acestuia, Înalta Curte constată că, deşi le-a menţionat rezumativ în cuprinsul hotărârii, secţia pentru judecători nu a analizat efectiv şi punctual motivele contestatoarei referitoare la situarea domiciliului său, unde locuieşte familia sa, cu 2 copii, din care unul încă minor, în una dintre localităţile unde se află sediul instanţei la care se solicită transferul (Craiova), nici argumentele privitoare la efectuarea navetei pe o distanţă de 50 km zilnic, care face nerezonabilă deplasarea zilnică între domiciliu şi Tribunalul Olt, precum şi că desfăşoară activitate ştiinţifică şi didactică în calitate de conferenţiar universitar la Universitatea din Craiova.

Or, împrejurarea că intimatul Consiliul Superior al Magistraturii beneficiază de o marjă largă de apreciere în emiterea unor astfel de acte cum este cel atacat în cauză nu poate conduce la concluzia că puterea decizională a instituţiei se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de considerente de oportunitate, întrucât o astfel de hotărâre ar avea un caracter arbitrar.

Mai mult, Înalta Curte consideră că nu ar trebui pierdut din vedere faptul că productivitatea, implicarea, interesul şi profesionalismul magistratului ar putea fi grav afectate ca urmare a lipsei timpului necesar pentru fiecare dintre activităţile zilnice, atât cele profesionale, cât şi cele personale, câtă vreme o bună parte se pierde cu perioada necesară efectuării navetei, ţinând cont şi de gradul de oboseală presupus ori de stresul indus şi de pericolul la care se supune.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte constată că, nu pot fi primite în mod singular motivele de ordin personal şi profesional indicate în cererea de transfer, având în vedere că acestea conturau interesul legitim privat în sensul obţinerii unei soluţii favorabile, în speţă, astfel că nu a fost respectat principiului proporţionalităţii între măsura individuală dispusă şi interesul public al bunei funcţionări a instanţei.

Aşa fiind, poate fi reţinută o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere de care dispunea Consiliul Superior al Magistraturii în exercitarea atribuţiei prevăzute în art. 188 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În concluzie, pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte va dispune admiterea contestaţiei, anularea Hotărârii nr. 2954 din 21 noiembrie 2023 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători şi obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Tribunalul Olt la Tribunalul Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 2954 din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători. Anulează Hotărârea nr. 2954 din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători. Obligă intimatul Consiliului Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispusă transferul contestatoarei A. de la Tribunalul Olt la Tribunalul Dolj.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 23 octombrie 2024.