COVID-19 Aid Scheme Appeal Rules Struck Down as Unlawful; Partial Annulment Granted

Şedinţa publică din data de 9 octombrie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea adresată Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal la 18 martie 2022 şi înregistrată sub nr. x/2022, reclamanta A. S.A, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a solicitat anularea, în parte, a Procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, aprobată prin Ordinul nr. 991 din 14 iunie 2021 emis de pârât, cât priveşte prevederile pct. 6.1 alin. (4). pct. 6.3 şi pct. 6.4 din Procedură şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţiile pronunţate în primul ciclu procesual

2.1. Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 53 din 06 iunie 2022, a respins excepţiile rămânerii fără obiect şi a lipsei de interes a acţiunii, precum şi acţiunea, ca nefondate.

2.2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 2658 din data de 17 mai 2023, a admis recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.A., împotriva sentinţei nr. 53 din data de 6 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

3. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 142 din 14 noiembrie 2023, a admis, în parte, acţiunea reclamantei A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului şi, în consecinţă:

- a anulat, în parte, dispoziţia art. 6.1 alin. (4) teza finală:

"Netransmiterea clarificărilor solicitate în termen conduce la respingerea cererii.", precum şi dispoziţia art. 6.4 alin. (3):

"Se poate depune o singură contestaţie pe etapă. Contestaţiile care nu se depun conform procedurii nu se iau în calcul." din Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, aprobată prin Ordinul nr. 991/14.06.2021 al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Totodată, instanţa a respins în rest acţiunea, ca nefondată.

4. Cererile de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs ambele părţi litigante.

4.1 Reclamanta A. S.A. a solicitat casarea în parte a sentinţei şi, după rejudecare, admiterea acţiunii în integralitate.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

Recurenta a susţinut că nelegalitatea prevederilor pct. 6.1. alin. (4) din Procedură rezultă din nerespectarea dispoziţiilor art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, respectiv din depăşirea cadrului legal impus de actul normativ pe baza şi în executarea căruia au fost emise aceste prevederi, întrucât au fost reglementate soluţii legislative care contravin nu doar dispoziţiilor O.U.G. nr. 224/2020, ci şi prevederilor pct. 6.1. alin. (3) şi alin. (5) din Procedură.

Din analiza conţinutului dispoziţiilor O.U.G. nr. 224/2020, care se referă la condiţiile de acordare a finanţării prevăzute de schema de ajutor de stat în cauză şi la verificările ce trebuie efectuate pentru acordarea ajutorului de stat, nu rezultă că respingerea cererii de finanţare poate fi dispusă pentru alte motive decât cele care privesc criteriile administrative şi criteriile de eligibilitate prevăzute de această reglementare normativă.

Or, motivul de respingere a cererii de finanţare constând în "netransmiterea clarificărilor solicitate în termen de 3 zile lucrătoare" este un motiv procedural care a fost instituit în mod nelegal prin Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat, aprobată prin Ordinul nr. 991/2021, în condiţiile în care se raportează la alţi factori decât criteriile administrative şi criteriile de eligibilitate prevăzute de O.U.G. nr. 224/2020.

Recurenta a arătat că acest motiv de respingere a cererii de finanţare contravine nu doar dispoziţiilor O.U.G. nr. 224/2020, ci şi prevederilor de la pct. 6.1. alin. (3) şi alin. (5) din Procedură care stabilesc în mod expres şi limitativ care sunt situaţiile în care se emite decizie de respingere a cererii de finanţare.

Faţă de conţinutul prevederilor pct. 6.1 alin. (3) şi alin. (5), care se referă inclusiv la situaţia în care se constată că există neconcordanţe sau că informaţiile declarate de solicitant nu sunt complete/corecte/reale, în conţinutul Procedurii nu era necesară introducerea pct. 6.1. alin. (4) prin care să se prevadă, cu exces de putere, că simpla nerespectare a termenului de maxim 3 zile lucrătoare pentru transmiterea clarificărilor conduce la respingerea cererii de finanţare.

Recurenta a subliniat faptul că sancţiunea respingerii cererii de finanţare, în cazul netransmiterii clarificărilor solicitate în termen de 3 zile lucrătoare, a fost instituită la pct. 6.1. alin. (4) din Procedură fără ca noţiunea de "clarificări" să îndeplinească cerinţele de claritate şi previzibilitate pentru destinatarii schemei de ajutor de stat şi fără să se ţină seama de faptul că situaţiile în care se emite decizie de respingere a cererii de finanţare sunt prevăzute la pct. 6.1. alin. (3) şi alin. (5) din Procedură, motiv de nelegalitate corect, însă incomplet reţinut de către prima instanţa.

Totodată, partea a susţinut că Procedura de soluţionare a contestaţiilor prevăzută de art. 6 din Ordinul nr. 991/2021 este lipsită de veritabile elemente de contradictorialitate. Astfel, din economia dispoziţiilor art. 6 al Procedurii rezultă că o eventuală contestaţie împotriva actului administrativ prin care se constată neîndeplinirea condiţiilor administrative şi de eligibilitate, veridicitate, conformitate al actelor depuse cu cererea formulată poate fi depusă, prin intermediul unei aplicaţii electronice, într-un termen de 5 zile de la transmiterea actului administrativ de respingere. Cât priveşte procedura de soluţionare, alegerea membrilor comisiei, motivarea în fapt şi drept a deciziei de soluţionare, Procedura nu conţine nicio dispoziţie specială în acest sens.

Mai mult, se limitează orice iniţiativă de contradictorialitate prin restrângerea posibilităţii de a formula mai multe contestaţii într-o etapă a procedurii, indiferent de momentele şi actele prin care se comunică de către autoritate o decizie de respingere (art. 6.4 pct. 3 din procedură, potrivit căruia se poate depune o singură contestaţie pe procedură, indiferent dacă vizează decizia de respingere sau răspunsul la clarificările oferite de autoritate/solicitant), aspecte de nelegalitate, de asemenea, corect, însă incomplet reţinute de către prima instanţă.

Totodată, a arătat recurenta că, în mod nelegal a reţinut prima instanţă că, în ceea ce priveşte pct. 6.3. şi pct. 6.4. alin. (1) şi (2) din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 991/2021, şi anume, prevederile referitoare la formularea, transmiterea şi depunerea contestaţiei prin intermediul aplicaţiei electronice şi cu semnătura electronică, instanţa de fond a reţinut că acestea nu sunt întemeiate, deoarece prin instituirea obligaţiei de a formula, transmite şi depune contestaţia administrativă numai prin intermediul aplicaţiei electronice şi numai cu semnătura electronică, precum şi condiţiile formale pe care trebuie să le implice o atare contestaţie, nu se îngrădeşte dreptul persoanelor care solicita acordarea ajutorului de stat în cadrul schemei de sprijin de a contesta, pe cale administrativă, actele emise în cadrul implementării schemei de sprijin.

A mai învederat recurenta că pct. 6.3 şi pct. 6.4 din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 991/2021 sunt nelegale, încălcând principiul liberului acces la justiţie.

Astfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile pct. 6.3 şi pct. 6.4 alin. (1) şi alin. (2) din Procedură, din analiza acestora se observă că un solicitant poate formula şi transmite contestaţie împotriva deciziilor de respingere numai prin intermediul aplicaţiei electronice şi doar cu semnătura electronică.

Însă, prin limitarea formulării şi transmiterii contestaţiei numai prin intermediul aplicaţiei electronice şi doar cu semnătura electronică, se îngrădeşte în mod nelegal (cu încălcarea prevederilor art. 21 alin. (2) din Constituţia României) dreptul solicitanţilor de a formula contestaţie, mai ales că nu orice solicitant dispune de o semnătura electronică.

A susţinut recurenta că exercitarea dreptului de acces la justiţie este condiţionată - formularea, transmiterea şi semnarea contestaţiei fiind limitate strict la căile electronice, contrar jurisprudenţei CEDO.

Astfel, consecinţa juridică firească ce rezultă din redactarea actuală a textelor pct. 6.3 şi 6.4 alin. (1) şi alin. (2) din Procedură nu poate fi alta decât respingerea directă a contestaţiilor solicitanţilor care, fie formulează şi trimit contestaţia prin alte cai decât prin intermediul aplicaţiei electronice, fie o semnează olograf.

A concluzionat recurenta că, pentru asigurarea concretă şi efectivă a dreptului de acces la justiţie al solicitanţilor, este indispensabil ca aceste contestaţii să poată fi trimise şi prin alte mijloace de comunicare (e.g. poştă, fax, e-mail, servicii de curierat rapid), dar să existe şi posibilitatea de a fi semnate inclusiv olograf.

4.2 Pârâtul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii, rejudecarea cauzei şi respingerea cererii de chemare în judecată.

Referitor la anularea art. 6.1 alin. (4) din Procedură, recurentul a arătat că instanţa de fond a reţinut în mod arbitrar că "netransmiterea clarificărilor solicitate în termen de 3 zile lucrătoare" este un motiv de ordin formal, strict procedural, fiind instituit în mod nelegal prin Procedură, în condiţiile în care se raportează la alţi factori decât criteriile administrative şi criteriile de eligibilitate prevăzute de O.U.G. nr. 224/2020.

Recurentul a susţinut că, într-adevăr, motivul respingerii este strict procedural şi reprezintă o sancţiune pentru întârzierea derulării schemei de ajutor de stat, însă actul administrativ criticat ar fi unul lipsit de eficienţă dacă doar ar prelua termene şi condiţii deja stabilite prin actul normativ cu forţă juridică superioară în executarea căruia a fost edictat. Prin instituirea unor termene şi condiţii pentru formularea clarificărilor de către solicitanţii de ajutor de stat, MEAT nu a acţionat cu exces de putere.

Referitor la anularea art. 6.4 alin. (3) din Procedură, recurentul a arătat că instanţa de fond a reţinut nelegalitatea dispoziţiei "Se poate depune o singură contestaţie pe etapă. Contestaţiile care nu se depun conform procedurii nu se iau în calcul."

Instanţa de fond a interpretat în mod eronat această normă în sensul că, din modul de formulare rezultă că instituirea posibilităţii de a formula câte o singură contestaţie în cadrul fiecărei etape poate fi tradusă prin împiedicarea contestatorului de a completa în termenul de 5 zile o contestaţie depusă anterior, existând riscul neluării în calcul a motivelor noi depuse în intervalul imperativ.

Această situaţie descrisă în considerente de către prima instanţă nu a fost pusă în discuţie de către recurenta-reclamantă şi nici nu a reieşit din expunerea faptelor în faţa instanţei, iar raţionamentul instanţei este exagerat şi arbitrar întrucât o completare a motivelor contestaţiei, depusă în termenul prevăzut de Procedură, nu este interzisă.

MEAT a aprobat procedura de implementare a schemei de ajutor de stat, ce instituie reguli inerente unei astfel de proceduri, acţionând astfel în limitele competenţei stabilite prin art. II din O.U.G. nr. 10/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020.

Recurentul a susţinut că nu a acţionat cu exces de putere prin instituirea unor termene şi condiţii pentru formularea clarificărilor de către solicitanţii de ajutor de stat şi pentru depunerea contestaţiilor la deciziile de respingere a cererilor de plată.

Astfel, criticile de nelegalitate ale pct. 6.4 alin. (3) din Procedură sunt neîntemeiate în raport cu prevederile O.U.G. nr. 224/2020 şi cu principiile prevăzute de art. 1 alin. (5) şi art. 21 din Constituţie şi art. 6 alin. (1) din CEDO.

A concluzionat recurentul că procedura reglementată de pct. 6 al ordinului a fost predictibilă şi general aplicabilă tuturor beneficiarilor schemei de ajutor de stat, nefiind excesiv de restrictivă şi nici nu a desconsiderat principiul securităţii raporturilor juridice şi cerinţele clarităţii, previzibilităţii şi accesibilităţii normei juridice garantate de CEDO.

5. Apărările intimaţilor

Intimatul-pârât Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii recursului declarat de reclamantă, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.

6. Soluţia instanţei de recurs

6.1. Referitor la excepţia nulităţii recursului declarat de Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului

Înalta Curte va respinge excepţia, întrucât în cadrul memoriului de recurs se regăsesc critici de nelegalitate ce se pot subsuma cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

6.2. Consideraţii generale

Aşa cum s-a precizat la pct. 1 al deciziei de faţă, recurenta A. S.A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu acţiunea având ca obiect:

- anularea dispoziţiilor pct. 6.1 alin. (4). pct. 6.3 şi pct. 6.4 din Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzute de O.U.G. nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, aprobată prin Ordinul Ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nr. 991 din 14 iunie 2021, norme incluse în capitolul referitor la Verificarea, selecţia şi contractarea beneficiarilor ce prezintă următorul conţinut, redat complet pentru a avea imaginea de ansamblu a cadrului normativ, subliniindu-se dispoziţiile contestate:

6.1. (…) Verificarea documentelor depuse on-line se va face din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii: solicitările vor fi verificate în funcţie de apartenenţa la AIMMAIPE a sediului social al întreprinderii solicitante.

(2) Se vor verifica următoarele:

a) formularul electronic de înscriere şi existenţa documentelor încărcate, conform art. 5.1. alin. (2);

b) îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate a beneficiarilor, conform art. 3;

c) existenţa raportului de expertiză contabilă, semnat electronic de expertul contabil, sau a raportului de audit, semnat electronic de auditorul financiar;

d) corespondenţa dintre baza de calcul anuală obţinută din activitatea eligibilă aferentă anilor 2019 şi 2020, declarată pe propria răspundere de către aplicant în formularul de înscriere, cu valorile calculate, certificate şi asumate de către expertul contabil sau de către auditorul financiar;

e) faptul că solicitantul nu înregistrează obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central, definit potrivit art. 1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, furnizorul ajutorului de stat va extrage, din oficiu, certificatele de atestare fiscală, în mod automat, prin aplicaţia informatică B.. În cazul în care se înregistrează astfel de obligaţii restante, beneficiarul se obligă să le achite din ajutorul acordat în cadrul programului.

(3) Solicitanţii care nu îndeplinesc criteriile administrative şi criteriile de eligibilitate prevăzute la art. 3, vor primi decizie de respingere.

(4) Se pot solicita clarificări, aplicantului fiindu-i transmisă Scrisoare de solicitare clarificări prin intermediul aplicaţiei electronice, solicitantul primind o notificare în acest sens pe adresa de email înregistrată în aplicaţia electronică. Clarificările solicitate se încarcă de către solicitant în aplicaţia electronică de înscriere, în maxim 3 zile lucrătoare de la transmitere. Netransmiterea clarificărilor solicitate în termen conduce la respingerea cererii.

(5) Dacă în urma analizei documentaţiei înscrise integral se constată neconcordanţe sau că informaţiile declarate de solicitant nu sunt complete/corecte/reale, solicitantul va primi decizie de respingere.

6.2. În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în situaţia în care solicitantul se consideră vătămat într-un drept al său sau într-un interes legitim, acesta are dreptul de a urma procedura prevăzută în aceste situaţii.

6.3. Solicitantul se poate adresa AIMMAIPE de care aparţine, prin intermediul aplicaţiei electronice, formulând o contestaţie, în termen de 5 zile lucrătoare de la data transmiterii actului administrativ pentru neîndeplinirea condiţiilor din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii, veridicităţii şi conformităţii celor înscrise în formularul de înscriere on-line cu documentele justificative depuse.

6.4. (1) Contestaţia se formulează în scris, se transmite prin intermediul aplicaţiei electronice şi va cuprinde:

- datele de identificare ale solicitantului;

- obiectul contestaţiei;

- motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază contestaţia;

- dovezile pe care se întemeiază;

- semnătura reprezentantului legal.

(2) Contestaţia se poate formula în orice etapă de implementare (verificare, semnare contract de finanţare, efectuare plăţi, monitorizare) cu respectarea prevederilor de la art. 6.3 şi 6.4, se adresează AIMMAIPE şi se depune, cu semnătură electronică, în aplicaţia electronică de înscriere.

(3) Se poate depune o singură contestaţie pe etapă. Contestaţiile care nu se depun conform procedurii, nu se iau în calcul.

După cum s-a menţionat la pct. 3, prima instanţă, în fond după casare:

- a admis în parte acţiunea;

- a anulat în parte dispoziţia art. 6.1 alin. (4) teza finală:

"Netransmiterea clarificărilor solicitate în termen conduce la respingerea cererii", precum şi dispoziţia art. 6.4 alin. (3):

"Se poate depune o singură contestaţie pe etapă. Contestaţiile care nu se depun conform procedurii, nu se iau în calcul." din Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, aprobată prin Ordinul nr. 991/14.06.2021;

- a respins în rest acţiunea ca nefondată.

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., şi a apărărilor expuse în întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:

6.3. Referitor la recursul reclamantei A. S.A.

Cu titlu prealabil, instanţa de control judiciar are în vedere faptul că Ordinul nr. 991/14.06.2021 instituie procedura administrativă de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzute de O.U.G. nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi privind unele măsuri fiscale.

6.3.1. Critica punctului 6.4 alin. (1) şi (2) din Procedură

În legătură cu încălcarea normelor de tehnică legislativă instituite prin Legea nr. 24/2000, respectiv art. 77 şi art. 78, prima instanţă a reţinut că prevederile art. 6 din OMEAT nr. 991/2021 nu adaugă în mod nepermis la actul normativ cu forţă juridică superioară în executarea căruia a fost emis, iar emitentul acestuia a instituit termene şi condiţii pentru exercitarea dreptului de contestare a deciziilor de respingere a cererilor de plată care nu sunt prevăzute în O.U.G. nr. 224/2020.

Societatea nu poate pretinde îngrădirea atribuţiei autorităţii de a solicita clarificări, dreptul de apreciere intrând în marja largă de care dispune aceasta în vederea atingerii scopului urmărit, respectiv îndeplinirea activităţii administraţiei.

Recurenta susţine faptul că noţiunea de "clarificări" nu îndeplineşte cerinţele de claritate şi previzibilitate pentru destinatarii schemei de ajutor de stat şi nu ţine seama de împrejurarea că situaţiile în care se emite decizia de respingere a cererii de finanţare sunt cele prevăzute la pct. 6.1 alin. (3) şi alin. (5) din Procedură.

Înalta Curte reţine că este fondată critică analizată.

Din lecturarea prevederilor O.U.G. nr. 224/2020 rezultă faptul că acest act normativ reglementează condiţiile de acordare a ajutorului de stat analizat şi verificările ce se impun a fi realizate în acest scop. Din cuprinsul acestuia nu se poate desprinde ideea potrivit căreia respingerea cererii de finanţare a solicitantului poate fi dispusă pentru alte motive decât cele care privesc strict criteriile administrative şi criteriile de eligibilitate, prevăzute la art. 3 din ordonanţă.

Or, motivul de respingere a cererii de finanţare referitor la "netransmiterea clarificărilor solicitate în termen de 3 zile lucrătoare" reprezintă un motiv de ordin procedural care a fost instituit în mod nelegal prin Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat, aprobată prin OMEAT nr. 991/2021, deoarece se raportează la alte aspecte decât criteriile anterior enunţate.

Este de observat şi faptul că norma analizată contravine şi prevederilor de la pct. 6.1 alin. (3) şi alin. (5) din Procedură care, după cum s-a arătat în cele de mai sus, stabilesc în mod expres şi limitativ care sunt situaţiile în care se emite decizia de respingere a cererii de finanţare.

Cu alte cuvinte, norma analizată încalcă şi dispoziţiile art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 24/2000 care instituie limitele în care pot fi emise instrucţiunile pe baza şi-n executarea legilor, precum şi a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului.

6.3.2. Critica punctelor 6.3 şi 6.4 alin. (1) şi (2) din Procedură

Instanţa de fond a apreciat că punctele aflate în discuţie sunt legal emise, întrucât prin instituirea obligaţiei de a formula, transmite şi depune contestaţia administrativă numai prin intermediul aplicaţiei electronice şi numai cu semnătură electronică, precum şi condiţiile formale pe care trebuie să le implice o atare contestaţie, nu se îngrădeşte dreptul persoanelor care solicită acordarea ajutorului de stat în cadrul schemei de sprijin de a contesta, pe cale administrativă, actele emise în cadrul implementării schemei de sprijin. Aplicaţia electronică aferentă primei etape de înscriere (creare profil, user şi parolă) va rămâne deschisă pe toată perioada înscrierilor în cadrul Schemei.

Recurenta apreciază faptul că, prin această soluţie administrativă, au fost încălcate atât normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 cât şi cerinţele clarităţii, previzibilităţii şi accesibilităţii normelor.

Înalta Curte reţine că este fondată critica analizată în ceea ce priveşte cerinţele referitoare la formularea, transmiterea şi depunerea contestaţiei prin intermediul aplicaţiei electronice şi cu semnătură electronică, întrucât se înlătură posibilitatea persoanei interesate de a contesta, pe cale administrativă, actele emise în cadrul implementării schemei de ajutor de stat.

Cu alte cuvinte, asigurarea efectivă a dreptului de a contesta actele emise în procedura administrativă impune cu necesitate ca persoanele interesate să aibă posibilitatea de a transmite contestaţiile în orice altă modalitate, adică şi prin alte mijloace de comunicare decât aplicaţia electronică, iar nu printr-o modalitate unică, precum şi posibilitatea de a semna olograf contestaţia administrativă.

6.4. Referitor la recursul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului

6.4.1. Critica punctului 6.1 alin. (4) teza finală din Procedură

Recurentul precizează că respingerea cererii de finanţare pentru eludarea obligaţiei de a transmite clarificările solicitate aplicantului în termen de 3 zile lucrătoare este un motiv strict procedural şi reprezintă sancţiunea determinată de întârzierea derulării schemei de ajutor de ajutor de stat. Însă, OMEAT nr. 991/2021 ar fi un act administrativ normativ lipsit de eficienţă în contextul în care doar ar prelua termene şi condiţii deja stabilite prin actul normativ cu forţă juridică superioară în executarea căruia a fost editat. În opinia sa, prin instituirea unor termene şi condiţii pentru formularea clarificărilor de către aplicanţi, emitentul său nu a acţionat cu exces de putere.

Înalta Curte apreciază că este nefondată critica analizată, pentru aceleaşi argumente expuse la pct. 5.3.1. din decizia de faţă.

6.4.2. Critica punctului 6.4 alin. (3) din Procedură

Recurentul consideră că prima instanţă a interpretat în mod eronat această normă în sensul că, din modul de formulare, rezultă că instituirea posibilităţii de a depune doar o contestaţie în cadrul fiecărei etape poate fi echivalată cu împiedicarea contestatorului de a completa în termenul de 5 zile o contestaţie depusă anterior, existând riscul neluării în calcul a motivelor noi depuse în intervalul imperativ. Prin urmare, autoritatea administrativă ar putea privi restul completărilor drept contestaţii distincte pe care să nu le ia în soluţionare, deşi acestea s-ar integra demersului iniţial.

Înalta Curte apreciază că este fondată critica analizată, argumentaţia prezentată de recurent fiind corectă.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului declarat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, va admite recursurile declarate de părţi, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va admite în parte acţiunea, va anula în tot pct. 6.1 alin. (4) şi în parte pct. 6.3 şi pct. 6.4 alin. (1) şi (2) din Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat, aprobată prin OMEAT nr. 991/2021, şi anume, prevederile referitoare la formularea, transmiterea şi depunerea contestaţiei prin intermediul aplicaţiei electronice şi cu semnătură electronică. Totodată, va respinge în rest acţiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului declarat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Admite recursurile declarate de reclamanta A. S.A. şi de pârâtul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului împotriva sentinţei nr. 142 din 14 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Admite în parte acţiunea.

Anulează pct. 6.1. alin. (4) din Procedura aprobată prin Ordinul ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului nr. 991/2021.

Anulează în parte pct. 6.3. şi pct. 6.4. alin. (1) şi (2) din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 991/2021, şi anume, prevederile referitoare la formularea, transmiterea şi depunerea contestaţiei prin intermediul aplicaţiei electronice şi cu semnătură electronică.

Respinge în rest acţiunea, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.