Recourse against administrative court decision upholding disciplinary inspection closure declared inadmissible

Şedinţa publică din data de 9 octombrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 9 februarie 2023, reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară au solicitat anularea în parte a Rezoluţiei inspectorului şef C23-25/15.01.2023, anularea Rezoluţiei de clasare din 20.12.2022 şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

Reclamanţii prin argumentele expuse în susţinerea acţiunii au arătat că nu au criticat nici încheierea judecătorului de cameră preliminară, nici soluţia procurorului, ci au formulat sesizarea la Inspecţia Judiciară considerând că procurorul a utilizat expresii inadecvate, a motivat în mod vădit contrar raţionamentului juridic, fapte de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat. Fapta pentru care reclamanţii au cerut deschiderea unei proceduri disciplinare este deja constatată de instanţele de judecată, anume procurorul C. a încălcat art. 52 alin. (3) C. proc. pen., motivând soluţia de clasare în mod vădit contrar raţionamentului juridic.

2. Hotărârea instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1599 din 17 octombrie 2023, a respins acţiunea în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Totodată, a respins acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca nefondată.

3. Calea de atac a recursului

Impottriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanţi A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1599 din 17 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenţii-reclamanţi au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, cu consecinţa admiterii acţiunii introductive de instanţă.

În opinia sa, sentinţa este nelegală sub aspectul motivelor de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., din moment ce, în concret, Judecătoria Craiova, a reţinut că procurorul a încălcat autoritatea de lucru judecat cu privire la chestiunile prealabile în procesul penal, că a achiesat în mod eronat la concluziile expertului şi că a utilizat expresii inadecvate în actele de procedură, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat, iar soluţia "a fost motivată contrar raţionamentului juridic".

4. Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, motivată de faptul că este exercitat împotriva unei hotărâri definitive.

Pe fond, a solicitat respingerea recursului, apreciind că sentinţa recurată este temeinică şi legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 9 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisbilităţii recursului invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată, urmând să respingă recursul ca inadmisibil, pentru considerentele expuse în continuare.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 7 din C. proc. civ.:

"(1) Procesul civil se desfăşoară în conformitate cu prevederile legii", iar potrivit articolului 22 alin. (1) din acelaşi Cod:

"Judecătorul soluţionează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.", obligativitatea de respectare a principiului legalităţii decurgând primordial din prevederile constituţionale care statuează că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege (art. 124,126 din Constituţia României).

Totodată, art. 457 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că procesul trebuie să se desfăşoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce priveşte judecata şi executarea silită, cât şi sub aspectul competenţei, compunerii şi constituirii instanţei.

Aşadar, părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice.

Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

În lumina acestor considerente, Înalta Curte constată că, în cauză, reclamanaţii A. şi B. în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară au solicitat anularea în parte a Rezoluţiei inspectorului şef C23-25/15.01.2023, anularea Rezoluţiei de clasare din 20.12.2022 şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor, cauza fiind înregistrată pe rolul instanţei la data de 9 februarie 2023.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins contestaţia, formulată de reclamanţi, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe reclamantul a formulat recurs.

Însă, potrivit dispoziţiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, aşadar anterior momentului introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 29 mai 2023, hotărârile secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti prin care se soluţionează contestaţiile împotriva rezoluţiilor de clasare emise de Inspecţia Judiciară şi împotriva rezoluţiilor inspectorului-şef sunt definitive.

Prin raportare la dispoziţiile legale antereferite, se reţine că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamanţi este inadmisibil, fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluţiona litigiul aplicând dispoziţiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale oricărui proces, respectiv cel al legalităţii, care constituie o cerinţă obiectivă într-un stat de drept şi o garanţie a desfăşurării în condiţii optime a mecanismului de înfăptuire a justiţiei.

Aşa fiind, în vederea respectării principiului legalităţii căii de atac, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1), art. 7 alin. (1) şi art. 457 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară şi va respinge recursul formulat de reclamanţi, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admitem excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară.

Respinge recursul formulat de recurenţii-reclamanţi A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1599 din 17 octombrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 9 octombrie 2024.