Distributor's Appeal Fails in Abuse-of-Dominance Case; Competition Council Investigation Refusal Upheld

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20.12.2021, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX -a contencios administrativ şi fiscal, sub număr unic de dosar x/2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Concurenţei, solicitând anularea parţială a Deciziei nr. 19/11.03.2022 emisă de către acesta şi declanşarea investigaţiei pentru faptele reclamate.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 536 din 22 martie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii; a respins acţiunea formulată de formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenţei, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate, şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Aspectele de nelegalitate invocate cu privire la soluţia de respingere a acţiunii dispusă prin sentinţa atacată au fost încadrate de recurenta-reclamantă pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 C. proc. civ. invocându-se nemotivarea soluţiei în raport de dispoziţiile art. 425 alin. 1 lit. b) C. proc. civ. respectiv greşita aplicare şi interpretare a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor Legii nr. 21/1996 cu privire la legalitatea Deciziei Consiliului Concurenţei nr. 19/11.03.2022 raportat la interesul legitim pretins vătămat al recurentei.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. recurenta-reclamantă invocă nelegalitatea sentinţei pronunţate de instanţa de fond sub aspectul nemotivării pe toate aspectele de nelegalitate invocate cu privire la Decizia nr. 19/2022.

Se arată că prin sentinţa atacată, instanţa de fond nu a respectat dispoziţiile art. 425 alin. 1 lit. b) C. proc. civ. în sensul că nu a răspuns argumentat tuturor aspectelor de nelegalitate care priveau Decizia nr. 19/2022 prin care autoritatea competentă a respins plângerea recurentei-reclamante refuzând în mod nelegal declanşarea unei investigaţii pe piaţa distribuţiei de autovehicule, în sensul verificării încălcării art. 6 din Legea nr. 21/1996.

Recurenta-reclamantă, raportat la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. susţine faptul că prima instanţă nu a răspuns motivat tuturor criticilor de nelegalitate invocate, iar sub aspecte care priveau direct faptele anticoncurenţiale reclamate, prima instanţă nu a realizat o analiză efectivă a acestora în raport de interesul pretins vătămat al recurentei-reclamante.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. recurenta-reclamanta invocă interpretarea şi aplicarea greşită de către prima instanţă a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 21/1996 în ceea ce priveşte soluţionarea cererii reclamantei privind declaşarea unei investigaţii prin care să fie verificat abuzul de poziţie dominantă reclamat.

În cadrul acestui motiv de casare sunt invocate de recurenta-reclamantă două aspecte de nelegalitate.

Primul priveşte nerespectarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 21/1996 şi implicit a dreptului la apărare pe motiv că autoritatea competentă Consiliul Concurenţei nu a transmis recurentei confirmarea faptului că plângerea este completă şi că urmează a fi soluţionată în termen de 60 de zile.

Recurenta-reclamantă reiterează acest aspect de nelegalitate privind nerespectarea procedurii de soluţionare susţinând că termenul de 60 de zile nu a fost respectat, iar termenul de 5 zile stabilit şi prelungit cu o zi a fost nerezonabil recurentei-reclamante fiindu-i încălcat dreptul la apărare.

Cu privire la nerespectarea termenelor, recurenta-reclamantă invocă existenţa unei nulităţii absolute a deciziei contestate şi nelegalitatea sentinţei atacate prin care s-a apreciat că termenele care nu au fost respectate au natura unor termene de recomandare, nulitatea fiind condiţionată de existenţa unei vătămări pe care recurenta-reclamantă nu a probat-o.

Al doilea aspect de nelegalitate invocat priveşte nelegala interpretare şi aplicare a verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 21/1996 sub aspectul condiţiilor existenţei unui abuz de poziţie dominantă al unei întreprinderi, reclamat de recurenta-reclamantă.

Analizând acest aspect invocat de către recurenta-reclamantă, instanţa de fond a procedat la evaluarea poziţiei dominante a B. pe piaţa relevanta, ajungând la aceeaşi concluzie stabilita de către Consiliul Concurentei, interpretând astfel în mod eronat prevederile art. 6 din Legea nr. 21/1996, întrucât piaţa relevanta trebuia stabilita prin raportare la piaţa intra-marca, în opinia recurentei.

Se arată de reclamantă că instanţa de fond, s-a limitat la a analiza caracterul dominant al B. prin raportare la segmentarea de piaţa expusa deşi, evident, analiza trebuia efectuata prin raportare la piaţa intra-marca a constructorului C., in condiţiile în care singurul importator în România a autovehiculelor şi pieselor de schimb este B..

Se susţine de reclamantă nelegalitatea verificării efectuate de Consiliul Concurenţei şi însuşită de prima instanţă sub următoarele aspecte:

Piaţa relevanta a produsului cuprinde toate produsele si/sau serviciile pe care consumatorul le considera interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, preturilor si utilizării acestora.

Or, stabilirea pieţei relevante in cazul distribuţiei autoturismelor prin raportare la toţi producătorii de autoturisme exclude caracteristicile unice utilizate în construcţia si, ulterior, în distribuţia de autoturisme specifice fiecărui producător, caracterul interschimbabil sau substituibile fiind necesar a fi analizat din perspectiva aceluiaşi producător.

Piaţa de distribuţie de autoturisme este cu un comportament unic, autoturismele fiind achiziţionate de către consumatorii finali prin raportare la caracteristicile fiecărui producător, iar nu prin raportare la preturile stabilite, astfel ca din perspectiva testului SSNIP, utilizat de către Consiliul Concurentei în determinarea pieţei relevante piaţa relevanta trebuie stabilita prin raportare la piaţa intra-marca.

Prin urmare, poziţia dominanta a produselor distribuite de B. trebuie analizata strict cu privire la autoturismele C., cota de piaţa intra-marca a B. în piaţa relevanta geografica fiind apropiata de 100%.

Se arată că investigaţia solicitată a avut ca obiect prevederile art. 6 din Legea nr. 21/1996 abuzul de poziţie dominantă, iar nu art. 5 din acelaşi act normativ, astfel cum în mod eronat a reţinut instanţa de fond.

Se solicită de recurenta-reclamantă admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată şi anularea Deciziei nr. 19/2022, în sensul admiterii cererii şi declanşarea investigaţiei solicitate.

La dosar intimatul-pârât Consiliul Concurenţei a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea analizând recursului formulat îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile cazurilor de casare invocate prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6;i 8 C. proc. civ.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. este nefondat, în cauză nefiind încălcate dispoziţiile art. 425 alin. 1 lit. b) C. proc. civ. sub aspectul obligaţiei instanţei de a motiva în fapt şi în drept soluţia de respingere a acţiunii dispusă prin sentinţa atacată.

Curtea apreciază că sentinţa recurată respectă sub aspectul motivării exigenţele prevăzute de art. 425 alin. 1 lit. b) C. proc. civ. în sensul respectării condiţiilor de formă şi de fond.

Prima instanţă a răspuns motivat, în fapt şi în drept la aspectele de nelegalitate esenţiale cu privire la decizia contestată nefiind obligată să răspundă fiecărui argument invocat în mod separat.

Analizând această critică de nelegalitate, Curtea constată că hotărârea cuprinde o motivare concretă şi proprie, nefiind preluate automat argumentele din întâmpinarea formulată de intimatul-pârât, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile art. 6 din CEDO sub aspectul existenţei unui arbitrariu şi al încălcării dreptului la un proces echitabil.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. este nefondat, în cauză neputându-se reţine interpretarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material incidente în analiza efectuată de prima instanţă cu privire la legalitatea Deciziei nr. 19/2022 pe aspectele respinse de autoritate care au făcut obiectul plângerii privind posibila încălcare a prevederilor art. 6 din Legea nr. 21/1996 respectiv art. 5 din acelaşi act normativ.

Curtea apreciază că ambele aspecte de nelegalitate invocate în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. sunt nefondate.

Primul aspect de nelegalitate privind pretinsa nerespectare a procedurii interne de la nivelul autorităţii cu privire la soluţionarea plângerii formulate şi pretinsa încălcare a dreptului la apărare nu este fondat.

În mod legal, în acord cu jurisprudenţa constată a ÎCCJ - Decizia nr. 1812/7.05.2018, prima instanţă a apreciat corect în sensul normelor care guvernează procedura internă au caracter dispozitiv, nefiind prevăzută sancţiunea nulităţii pentru nerespectarea termenului de 60 de zile prevăzut de art. 41 alin. 2 din Legea nr. 21/1996, respectiv termenul în cadrul căruia reclamanta în calitate de autor al plângerii îşi poate prezenta punctul de vedere faţă de intenţia autorităţii de a-i respinge plângerea, în cazul reclamantei-recurente nefiind în concret vătămată.

În fapt. autoritatea a comunicat recurentei intenţia de respingere a plângerii prin adresa x/10.02.2022. termenul stabilit pentru depunerea punctului de vedere fiind 18.02.2022. recurenta răspunzând prin adresa nr. x/18.02.2022.

In acest context, susţinerile recurentei-reclamante potrivit cărora termenul stabilit de autoritate pentru formularea punctului de vedere faţă de intenţia de respingere a plângerii ar fi nerezonabil sunt neîntemeiate, recurenta exercitându-şi în mod concret dreptul de a îşi exprima opinia în cauză, astfel cum în mod just a statuat instanţa fondului.

Al doilea aspect de nelegalitate invocat care priveşte interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) (2) şi (3) din Regulament, sub aspectul analizei condiţiei existenţei interesului legitim al recurentei-reclamante nu este fondat.

În mod legal prima instanţă a verificat existenţei unui interes legitim în sensul art. 40 din Legea nr. 21/1996, existenţa interesului legitim nu poate fi prezumată ci trebuie justificată iar autorul plângerii are obligaţia de a demonstra interesul său legitim faţă de fiecare dintre posibilele practici anticoncurenţiale reclamate, condiţie pe care reclamanta nu a îndeplinit-o.

Astfel, menţiunea generală privind ..acţiunile abuzive şi anticoncurenţiale ale importatorului" nu numai că nu este suficientă pentru a demonstra interesul legitim al autorului plângerii, deoarece acestea se referă la posibile înţelegeri anticoncurenţiale care ar putea intra sub incidenţa art. 5 din lege. şi nu la un posibil abuz de poziţie dominantă al B., interzis de art. 6 din lege.

Or. elementul material al faptelor reclamate nu poate fi identic. în condiţiile în care conţinutul constitutiv al faptelor sancţionate de art. 5 şi 6 din lege este diferit, subzistând obligaţia justificării unui interes legitim pentru fiecare posibilă încălcare a regulilor de concurenţă sesizată autorităţii, concluzie confirmată de instanţa fondului.

În ceea ce priveşte corecta interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 21/1996 sub aspectul verificării condiţiilor existenţei unui abuz de poziţie dominantă al unei întreprideri interzis de norma legală, prima instanţă a verificat legalitatea deciziei sub aspectul îndeplinirii cumulative a condiţiilor legale, în sensul să existe o poziţie dominantă a întreprinderii reclamate, iar poziţia dominantă să fie folosită în mod abuziv.

Iar verificarea proprie a fost efectuată de intimatul-pârât, iar potrivit analizei autorităţii de concurenţă, din informaţiile şi documentele depuse de reclamantă nu a rezultat faptul că societatea reclamantă B. ar deţine o poziţie dominantă pe piaţa distribuţiei de autovehicule, indiferent de modalitatea de definire a pieţei relevante, nefiind astfel îndeplinită una dintre condiţiile esenţiale, necesar a fi întrunite cumulativ, pentru reţinerea unui abuz de poziţie dominantă, concluzie confirmată de instanţa fondului prin soluţia de respingere a acţiunii.

Faptul că autoritatea de concurenţă a urmat o anumită procedură privind culegerea de informaţii relevante, pe care le-a apreciat în sens contrar recurentei, aceste aspecte nu sunt de natură a infirma legalitatea respingerii plângerii, în condiţiile în care în urma analizei autorităţii competente nu au rezultat suficiente indicii privind încălcarea art. 6 din Legea nr. 21/1996 de natură a se impune declanşarea unei investigaţii.

În consecinţă în mod legal prima instanţă pentru neîndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute de art. 6 din Legea nr. 21/1996 a apreciat ca legală Decizia nr. 19//2022 şi a respins acţiunea recurentei având ca obiect declanşarea investigaţiei pentru aspectele expuse plângerii.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală sentinţa pronunţată de instanţa de fond

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 536 din 22 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 7 octombrie 2025.