Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 4330/2025 AI generated

Negative jurisdictional conflict resolved in favor of Argeș Tribunal for salary recalculation claim under Article 10(3) Law 554/2004.

Case Number Decizia nr. 4330/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict in favor of the Argeș Tribunal (Civil Section), establishing it as the competent court of first instance for the case brought by the claimant against the Ministry of Public Finance, thereby overturning the Bucharest Tribunal's declination and the Argeș Tribunal's prior refusal. The underlying dispute is an administrative claim seeking recalculation of salary rights at the maximum level from January 2021, payment of salary differences, inflation adjustment, and legal interest, based on comparison with maximum salaries within the Ministry's structures. The decisive legal basis is Article 10(3) of Law No. 554/2004, which mandates exclusive territorial jurisdiction at the claimant's domicile (as registered in the identity document, here Pitești, Argeș County), there being no option to choose among courts; the court also held that the territorial exception was timely invoked under Articles 130(2) and 131(1) of the Civil Procedure Code, with the prior prorogation of the discussion not constituting a waiver.

Legislator headnote

AI generated

art. 130 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved in favor of Argeș Tribunal for salary recalculation claim under Article 10(3) Law 554/2004: The underlying dispute is an administrative claim seeking recalculation of salary rights at the maximum level from January 2021, payment of salary differences, inflation adjustment, and legal interest, based on comparison with maximum salaries within the Ministry's structures. The decisive legal basis is Article 10(3) of Law No. 554/2004, which mandates exclusive territorial jurisdiction at the claimant's domicile (as registered in the identity document, here Pitești, Argeș County), there being no option to choose among courts; the court also held that the territorial exception was timely invoked under Articles 130(2) and 131(1) of the Civil Procedure Code, with the prior prorogation of the discussion not constituting a waiver.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction salary recalculation territorial jurisdiction Civil Procedure Code conflict of interests civil register

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Used to determine the competent court in the negative conflict of jurisdiction.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2025

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 05 ianuarie 2024, sub nr. x/2024, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, au solicitat:

- stabilirea indemnizaţiei de încadrare brute lunare, la nivel maxim, începând cu anul 2021 prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime, respectiv prin luarea în considerare, ca termen de comparaţie, a nivelului salarial maxim stabilit la nivelul Ministerului Finanţelor şi/sau a tuturor instituţiilor şi autorităţilor aflate în subordinea Ministerului Finanţelor (nivel care cuprinde şi drepturile salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti din cadrul tuturor direcţiilor regionale ale finanţelor publice);

- recalcularea drepturilor salariale cuvenite în integralitatea lor, începând cu luna ianuarie 2021 şi plata diferenţelor dintre drepturile salariale efectiv achitate şi drepturile salariale cuvenite la nivelul maxim de salarizare începând cu anul 2021, în tranşă unică;

- actualizarea acestor sume cu rata de inflaţiei până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtului la plata dobânzii legale penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, de la data naşterii obligaţiei de plată pentru fiecare drept salarial lunar şi până la momentul plăţii efective a sumelor cuvenite;

- plata cheltuielilor de judecată.

La termenul de judecată din data de 07 noiembrie 2024, instanţa a dispus disjungerea cererii privind-o pe reclamanta V. şi formarea unui dosar nou, înregistrat sub nr. x/2024, cu prim termen la data de 09 ianuarie 2025.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 710 din 30 ianuarie 2025, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta V., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Tribunalului Argeş.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Bucureşti a reţinut, în esenţă, că, în raport de domiciliul reclamantei şi de prevederile art. 10 alin. (3) fraza I din Legea nr. 554/2004, instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Tribunalul Argeş.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 416 din 23 mai 2025, Tribunalul Argeş, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Argeş, invocată din oficiu, a declinat cauza privind pe reclamanta V. şi pe pârâtul Ministerul Finanţelor Publice spre competentă soluţionare în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivarea hotărârii, Tribunalul Argeş a reţinut, în esenţă, că, în cauză, necompetenţa Tribunalului Bucureşti a fost verificată şi stabilită cu încălcarea dispoziţiilor art. 131 alin. (1) şi art. 130 alin. (2) C. proc. civ., competenţa teritorială fiind astfel câştigată în mod definitiv de această instanţă.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Argeş, secţia civilă, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Înalta Curte reţine că, potrivit prevederilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.", iar în conformitate cu prevederile art. 131 alin. (1) acelaşi Cod, "La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu."

Alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că "În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop".

Textele menţionate sunt expresia intenţiei legiuitorului de a stabili clar aspectul competenţei unei instanţe, nerespectarea termenului procedural de invocare a necompetenţei atrăgând decăderea din dreptul de a pune în discuţie necompetenţa instanţei, respectiv lipsirea instanţei sesizate de posibilitatea invocării necompetenţei cu depăşirea termenului procedural menţionat, cu consecinţa corelativă a consolidării competenţei instanţei învestite, independent de norma care reglementează competenţa instanţei.

Or, în cauză, Tribunalul Bucureşti, ca urmare a disjungerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta din prezentul dosar, a acordat un prim termen la data de 09 ianuarie 2025, când a dispus prorogarea discutării excepţiei competenţei teritoriale la următorul termen de judecată, pentru a se putea depune la dosarul cauzei copia cererii de chemare în judecată, a întâmpinării, precum şi a înscrisurilor anexate acestora, fără de care nu s-ar fi putut proceda inclusiv la soluţionarea excepţiei de necompetenţă teritorială, copia actului de identitate al reclamantei fiind depusă pentru următorul termen de judecată.

Aşadar, excepţia de necompetenţă teritorială a fost invocată în termenul prevăzut de lege, iar referitor la competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, se reţine că sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Se observă, astfel, că în contextul reglementării contenciosului administrativ, legiuitorul a optat pentru a da întâietate interesului general al societăţii, noţiunea de domiciliu cuprinsă în art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, fiind înţeleasă din perspectiva rolului de atribut de identificare a persoanei fizice, unic şi opozabil erga omnes, pentru a-şi putea îndeplini menirea de a oferi stabilitate raporturilor sociale.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, instanţa competentă teritorial în materia contenciosului administrativ este instanţa de la domiciliul reclamantului, văzut în sens restrâns, şi anume, domiciliul înscris în actul de identitate.

Cum domiciliul reclamantei este în municipiul Piteşti, judeţul Argeş, aceasta trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliu, respectiv Tribunalul Argeş, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta V., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2025.