Interim order for full drug reimbursement quashed as moot after drug added to funded list.

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2025

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 04 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a solicitat pe calea ordonanţei preşedinţiale obligarea pârâţilor la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda), până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, urmând ca executarea ordonanţei să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen.

2. Hotărârea atacată în cauză

Prin sentinţa civilă nr. 151 din 19 noiembrie 2024, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a respins, ca fiind nefondate, excepţiile invocate de pârâţii Ministerul Sănătătii, CNAS şi Guvernul României;

- a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

- a obligat pârâţii să asigure reclamantei, pe bază de prescripţie medicală în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală) a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda), până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, hotărârea fiind executorie, fără somaţie şi fără trecerea unui termen.

3. Cererile de recurs declarate în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 151 din 19 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

3.1. Prin recursul întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., pârâtul Guvernul României a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială faţă de Guvernul României ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate juridică civilă şi, implicit, fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, pârâtul susţine că nu are capacitate juridică civilă şi, prin urmare, nici calitate procesuală pasivă, raportat la dispoziţiile art. 32 alin. (1) din C. proc. civ.. Guvernul României nu poate sta în judecată, în calitate de pârât, în litigiile de drept civilă, ci doar în litigiile de contencios administrativ, atunci când se contestă acte administrative emise de această autoritate, conform art. 102 şi art. 108 din Constituţie şi dispoziţiilor Codului administrativ. Prin urmare, acest organ colegial, care funcţionează pe principiul coordonării şi subordonării, nu are capacitate juridică civilă, iar dacă va fi obligat la asigurarea tratamentului solicitat de reclamantă, titlul executoriu nu va putea fi dus la îndeplinire.

Solicită recurentul-pârât a fi avute în vedere dispoziţiile art. 4 din H.G. nr. 720/2008, art. 219 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, art. 2 lit. a) şi lit. i) din H.G. nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, art. 220 alin. (3) şi (4) şi art. 280 lit. i) din Legea nr. 95/2006, precum şi împrejurarea că Guvernul României este un organ colegial, care are în structura sa autorităţi de specialitate/de resort, în speţă Ministerul Sănătăţii, care la rândul său are în subordine Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, aceste organe de specialitate ale administraţiei publice centrale dispunând de atribuţii şi competenţe în sensul celor solicitate în acţiune.

În consecinţă, recurentul-pârât apreciază că Guvernul României, fiind o autoritate lipsită de capacitate juridică, nu poate asigura tratamentul solicitat de reclamantă şi, ca atare, nu poate figura ca parte a litigiului dedus judecăţii.

3.2. Pârâtul Ministerul Sănătăţii a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate, iar în rejudecare, admiterea excepţiilor invocate, iar pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a cererii de ordonanţă preşedinţială.

Recurentul-pârât a învederat, în esenţă, că prima instanţă a pronunţat sentinţa atacată cu încălcarea prevederilor art. 32 lit. b) C. proc. civ., raportat la art. 16 alin. (1)1 din Legea nr. 95/2016 privind reforma în domeniul sănătăţii, introdus prin Ordonanţa nr. 37/2022, ale art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. h), ale art. 8 alin. (1) şi ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum şi ale art. 56 lit. d) din Legea nr. 95/2006.

Recurentul-pârât a susţinut şi că instanţa de fond în mod greşit a reţinut că sunt îndeplinite în cauză toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 997 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile în care solicitarea reclamantei reprezintă o prejudecare a fondului şi o soluţionare a dosarului de fond şi se poate constata lipsa cadrului legislativ pentru solicitarea sa.

În acest sens, recurentul-pârât a invocat şi dispoziţiile art. 53 alin. (2), art. 243, art. 2431 şi 2432 din Legea nr. 95/2006, ale H.G. nr. 720/2008, precum şi ale art. 4 din Ordinul MS/CNAS nr. 564/499/2021.

3.3. Prin recursul întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a solicitat admiterea căii de atac, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea excepţiei lipsei de interes şi a excepţiei lipsei de obiect subsumată acesteia şi respingerea ordonanţei preşedinţiale ca fiind lipsită de interes, ca urmare a lipsei obiectului cererii.

Printr-un prim set de critici, recurenta-pârâtă a invocat dispoziţiile art. 32, art. 33 şi art. 196 alin. (1) C. proc. civ. şi a învederat, în esenţă, că reclamanta nu justifică un interes în susţinerea cererii de chemare în judecată, de vreme ce, autorităţile publice pârâte şi-au îndeplinit obligaţiile legale prin raportare la obiectul prezentei cauze, reclamanta având dreptul de a se adresa direct medicului curant aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate pentru prescrierea, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, a tratamentului cu medicamentul în litigiu pentru indicaţia (afecţiunea) sa.

Astfel, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi-a exprimat disponibilitatea pentru începerea procesului de negociere pentru această indicaţie terapeutică şi pentru pentru care ANMDMR a emis decizie de includere condiţionată în Listă, în data de 25 octombrie 2024 fiind finalizat procesul de renegociere a contractului cost-volum aflat în derulare.

Totodată, prin adresa nr. x/30.10.2024, CNAS a solicitat actualizarea protocolului terapeutic şi aprobarea acestuia, în acord cu indicaţiile terapeutice pentru care s-a finalizat procesul de renegociere în 25 octombrie 2024.

Pe cale de consecinţă, până la actualizarea protocolului terapeutic şi aprobarea acestuia prin ordin comun al preşedintelui CNAS şi al ministrului sănătăţii, în acord cu prevederile Legii nr. 95/2006 şi ale H.G. nr. 521/2023, cu modificările şi completările ulterioare, pentru indicaţiile din Cancerul mamar triplu negativ, pentru care ANMDMR a emis decizie de includere condiţionată, medicamentul cu denumirea comercială Keytruda (denumirea comună internaţională Pembrolizumabum) poate fi prescris în acord cu rezumatul caracteristicilor produsului (RCP-produs).

În ceea ce priveşte fondul ordonanţei preşedinţiale, recurenta-pârâtă a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a apreciat ca sunt întrunite condiţiile cumulative de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale.

Recurenta-pârâtă a apreciat cererea reclamantei ca fiind inadmisibilă, în raport de dispoziţiile art. 230 alin. (1), art. 241 şi art. 242 din Legea nr. 95/2006, precum şi ale art. 1 alin. (5) şi art. 34 din Constituţia României.

4. Apărările formulate în cauză

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, din perspectiva rămânerii fără obiect a acţiunii, Înalta Curte constată că:

În ceea ce priveşte rămânerea fără obiect a acţiunii, instanţa de control judiciar reţine că practica judiciară anterioară noului C. proc. civ. a consacrat soluţia de respingere a cererii ca rămasă fără obiect, atunci când ceea ce s-a dedus judecăţii a fost deja executat de pârât (pârâţi) de bună voie, înainte de finalizarea procesului, urmare a unei împrejurări intervenite ulterior introducerii cererii de chemare în judecată.

Deşi nu este consacrată legislativ, o atare soluţie îşi menţine aplicabilitatea şi se justifică şi sub imperiul noului C. proc. civ., fiind dedusă pe cale de interpretare din dispoziţiile art. 194 lit. c) din C. proc. civ. (corespondent al art. 112 pct. 3 din vechiul C. proc. civ.).

Raportat la considerentele teoretico-jurisprudenţiale enunţate, se constată că în prezenta cauză este incidentă ipoteza premisă a interpretărilor consacrate, având în vedere împrejurarea ulterioară introducerii cererii de chemare în judecată intervenită.

Astfel, în cauză se reţine că reclamantă A. a solicitat obligarea pârâţilor la asigurarea pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pentru indicaţia terapeutică a cancerului mamar triplu negativ local recurent nerezecabil sau metastatic.

Ulterior pronunţării sentinţei atacate în cauză, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la Secţiunea "Transparenţă decizională", a fost postat la data de 19 decembrie 2024, proiectul de Ordin privind modificarea anexelor nr. 1 şi nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 şi a normelor metodologice privind implementarea acestora.

Prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 6328/2024 de modificare a anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor, publicat în Monitorul Oficial din 03 ianuarie 2025, medicamentul Pembrolizumab a fost inclus pe Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 şi a normelor metodologice privind implementarea acestora şi pentru indicaţia terapeutică Cancer mamar triplu negativ (TNBC, triple -negative breast cancer), astfel cum reiese din Subcapitolul 8 din ordin.

Prin urmare, în condiţiile în care ulterior pronunţării instanţei de fond medicamentul solicitat de reclamantă a fost inclus pe lista de medicamente pentru indicaţia terapeutică a acesteia, rezultă că la acest moment acţiunea formulată de reclamantă a rămas fără obiect.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 497 din C. proc. civ., republicat, coroborate cu cele ale art. 32 lit. c) din acelaşi act normativ, Înalta Curte va admite recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, va casa, în parte, sentinţa civilă recurată şi, în rejudecare, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca rămasă fără obiect, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 151 din 19 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa civilă recurată şi, în rejudecare:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca rămasă fără obiect.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei de fond.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2025.