Baccalaureate exam challenge fails as inadmissible for skipping mandatory administrative complaint

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 august 2024, sub nr. x/2024, pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei, Comisia Naţională de Bacalaureat pentru anul 2024 - prin Ministerul Educaţiei, Comisia regională de contestaţii pentru examenul de Bacalaureat anul 2024 - prin Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar Inspectoratul Şcolar Galaţi, Comisia Judeţeană de Bacalaureat Galaţi pentru anul 2024 - prin Inspectoratul Şcolar Inspectoratul Şcolar Galaţi, Comisia Judeţeană de contestaţii pentru examenul de Bacalaureat 2024 Galaţi - prin Inspectoratul Şcolar Inspectoratul Şcolar Galaţi şi Colegiul Naţional "Costache Negri" Galaţi - prin Inspectoratul Şcolar Inspectoratul Şcolar Galaţi, a solicitat:

- anularea art. 12 alin. (4) şi art. 13 din Ordinul nr. 6156/2023 din 31 august 2023 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat 2024;

- acordarea notei obţinută la proba Logică, argumentare şi comunicare la examenul de Bacalaureat din 2024, anterior contestaţiei formulate;

- eliberarea unei noi diplome de bacalaureat, conform notei obţinute la disciplina Logică, argumentare şi comunicare.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 277 din 17 octombrie 2024, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi şi Colegiul Naţional "Costache Negri" Galaţi şi a respins acţiunea în contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei, Comisia Naţională de Bacalaureat pentru anul 2024, prin Ministerul Educaţiei, Comisia regională de contestaţii pentru examenul de Bacalaureat anul 2024, prin Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, Comisia Judeţeană de Bacalaureat Galaţi pentru anul 2024, prin Inspectoratul Şcolar Galaţi, Comisia Judeţeană de contestaţii pentru examenul de Bacalaureat 2024 Galaţi, prin Inspectoratul Şcolar Galaţi, Colegiul Naţional "Costache Negri" Galaţi, prin Inspectoratul Şcolar Inspectoratul Şcolar Galaţi, ca inadmisibilă.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 277 din 17 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs recurentul-reclamant A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Recurentul-reclamant a învederat, în esenţă, că procedura prealabilă despre care se face vorbire, pe lângă faptul, că este inutilă, generează un formalism excesiv, iar rezultatul acesteia nu poate fi altul decât cel de respingere a solicitării adresate ISJ Galaţi.

Atât timp cât dispoziţiile ordinului menţionat sunt în vigoare, IŞJ Galaţi nu poate proceda la soluţionarea favorabilă a cererii sale.

Pe de altă parte, a susţinut că în această situaţie, nu era necesară parcurgerea procedurii prealabile, având în vedere dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, acţiunea sa se îndreaptă împotriva art. 12 alin. (4) şi art. 13 din Ordinul nr. 6156/2023 din 31 august 2023 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat -2024, act administrativ care a intrat în circuitul civil şi a produs consecinţe juridice. În baza acestui ordin a fost organizat examenul de bacalaureat la nivel naţional în anul 2024, sute de candidaţi au fost evaluaţi cu note mai mici obţinute în urma contestaţiilor formulate, note care au fost trecute ca note finale, tocmai în baza acestor prevederi din ordin, prevederi ce au fost emise cu încălcarea principiului neagravării situaţiei în propria cale de atac.

De asemenea, şi diploma sa de bacalaureat a intrat în circuitul civil, a produs consecinţe juridice, în baza notei menţionate în diplomă realizându-se admiterea la facultate, în prezent fiind student în anul 1, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii A. I. Cuza Iaşi.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Educaţiei a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport cu motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul-reclamant A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile recurentului-pârât A. referitoare la soluţia de admitere a excepţiei inadmisibilităţii pentru lipsa plângerii prealabile sunt nefondate.

Astfel, în cauză, se solicită anularea unor dispoziţii din Ordinul nr. 6156/2023, un act administrativ cu caracter normativ, iar din această perspectivă sunt relevante prevederile art. 7 alin. (1) Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, potrivit cărora, "Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, trebuie sa solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului".

Potrivit art. 7 alin. (11) din Legea nr. 554/2004:

"În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând".

Conform dispoziţiilor art. 193 alin. (1) din C. proc. civ., "sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată".

Aceeaşi obligaţie de depunere a dovezii îndeplinirii procedurii prealabile, care incumbă reclamantului, este prevăzută şi de art. 12 din Legea nr. 554/2004.

Aşadar, indiferent de aprecierile recurentului-reclamant referitoare la utilitatea acesteia, îndeplinirea procedurii prealabile are caracter obligatoriu, fiind reglementată drept o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune.

Prin urmare, alegaţiile recurentului-reclamant, în sensul că acţiunea dedusă judecăţii nu este supusă obligaţiei parcurgerii procedurii prealabile prevăzute de Legea nr. 554/2004, nu au fundament.

De altfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în mod constant, în interpretarea prevederilor art. 7 alin. (1) şi următoarele din Legea nr. 554/2004, că parcurgerea procedurii prealabile administrative are un caracter obligatoriu, inclusiv în cazul anulării unui act administrativ cu caracter normativ, neîndeplinirea de către partea reclamantă a acestei obligaţii imperative echivalând cu un fine de neprimire, în acest sens fiind şi minuta şedinţei judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 22 iunie 2023.

De asemenea, se are în vedere şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 834/2017 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 183 din 28 februarie 2018, în considerentele căreia s-a reţinut:

"(..) în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat cu valoare de principiu că procedura prealabilă reglementată de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu este de natură să afecteze accesul liber la justiţie ori dreptul la un proces echitabil şi că instituirea recursului prealabil sau graţios reprezintă o modalitate simplă, rapidă şi scutită de taxa de timbru, prin care persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică are posibilitatea de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului său legitim direct de la organul emitent. Se realizează astfel, pe de o parte, protecţia persoanei vătămate şi a administraţiei, iar, pe de altă parte, degrevarea instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluţionate pe cale administrativă, dându-se expresie principiului celerităţii. De asemenea, Curtea a reţinut că nicio dispoziţie constituţională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicţional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ graţios sau a celui ierarhic. În plus, s-a arătat că dreptul de acces liber la justiţie nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiţionări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional, nu îngrădeşte dreptul de acces liber la justiţie, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti".

În acest context, instanţa de recurs mai constată şi că judecătorul fondului a soluţionat în mod corect excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa plângerii prealabile, reţinând că în cauză nu este incidentă situaţia de excepţie prevăzută de art. 7 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, având în vedere că doar actele administrative individuale sunt vizate de dispoziţiile legale în discuţie, în condiţiile în care actele administrative cu caracter normativ nu sunt susceptibile să intre în circuitul civil, în sensul vizat de art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, astfel cum s-a reţinut şi prin Decizia nr. 74/2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente în cauză.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de nelegalitate ale sentinţei recurată în cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 277 din 17 octombrie 2024 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 277 din 17 octombrie 2024 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2025.