Territorial jurisdiction fixed at Bucharest Tribunal; claimant's forum choice upheld over contractual forum-selection clause
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved the negative jurisdictional conflict by establishing that the Tribunal of Bucharest, Administrative and Fiscal Litigation Section, has territorial jurisdiction to hear the case; the claimant prevailed in its initial forum choice. The dispute arose from a public works framework agreement, with the claimant suing the contracting authority; the Bucharest Tribunal declined jurisdiction in favor of the Cluj Tribunal, which then declined in favor of Bucharest, triggering the conflict. The Court held that, under Art. 53(11) of Law No. 101/2016 (as amended by Law No. 202/2022) and consistent with RIL Decision No. 11/2023, jurisdiction in litigation arising from the execution of administrative contracts is a mandatory, exclusive territorial rule, allowing the claimant to choose between the tribunal at the contracting authority's seat or the claimant's own registered office; consequently, a contractual clause selecting a court, per Art. 126(1) of the Civil Procedure Code, cannot override this exclusive legislative competence. Therefore, the claimant's choice of the Bucharest Tribunal, where its registered office is located, was valid and binding.
Legislator headnote
AI generatedart. 126 alin. (1) C. proc. civ, art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016, art. 116 C. proc. civ, Art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction fixed at Bucharest Tribunal; claimant's forum choice upheld over contractual forum-selection clause: The dispute arose from a public works framework agreement, with the claimant suing the contracting authority; the Bucharest Tribunal declined jurisdiction in favor of the Cluj Tribunal, which then declined in favor of Bucharest, triggering the conflict. The Court held that, under Art. 53(11) of Law No. 101/2016 (as amended by Law No. 202/2022) and consistent with RIL Decision No. 11/2023, jurisdiction in litigation arising from the execution of administrative contracts is a mandatory, exclusive territorial rule, allowing the claimant to choose between the tribunal at the contracting authority's seat or the claimant's own registered office; consequently, a contractual clause selecting a court, per Art. 126(1) of the Civil Procedure Code, cannot override this exclusive legislative competence. Therefore, the claimant's choice of the Bucharest Tribunal, where its registered office is located, was valid and binding.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for resolving the negative conflict of jurisdiction and assigning the case to the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 510 din 23 ianuarie 2025, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Comuna Chinteni în favoarea Tribunalului Cluj.
Investit prin declinare, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1254 din 27.05.2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Bucureşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că obiectul litigiului este supus incidenţei Legii nr. 101/2016, materia contractelor de achiziţii publice, ce conţine norme proprii de competenţă, derogatorii de la dreptul comun.
este sub reclamanta are sediul în Bucureşti, iar litigiul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Potrivit art. 12 din Acordul-cadrul de lucrări nr. x/04.08.2021, încheiat de părţi, litigiile ce pot apărea ca urmare a aplicării şi interpretării prevederilor prezentului acord-cadru se vor soluţiona de către instanţele judecătoreşti competente material de la sediul autorităţii contractante.
Potrivit art. 126 alin. (1) C. proc. civ. "Părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă."
Astfel, o clauză contractuală ce priveşte mecanismele de soluţionare a litigiilor apărute între părţi nu dobândeşte calitatea de clauză atributivă de competenţă în orice situaţie, ci exclusiv în ipoteza în care sunt întrunite condiţiile impuse de art. 126 alin. (1) C. proc. civ., iar una dintre aceste condiţii este cea a lipsei unei competenţe reglementate în plan legislativ în mod exclusiv.
Potrivit prevederilor art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016 în forma în vigoare la data formării acordului de voinţă al părţilor exprimat prin Acordul-cadrul de lucrări nr. x/04.08.2021:
(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziţii publice.
(11) Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul.
Astfel de prevederi normative, de ordine publică, reglementau, la momentul formării acordului de voinţă al părţilor, reguli exclusive de determinare a instanţei competente teritorial, aplicabile în mod specific în materia executării lato sensu a contractelor de achiziţie publică şi care nu puteau fi restrânse prin voinţa părţilor contractante, cu neobservarea legii speciale.
Pe cale de consecinţă, aceste reglementări intră în categoria celor vizate de teza finală a art. 126 alin. (1) C. proc. civ., ce înlătură posibilitatea părţilor de a dispune, prin contract, asupra instanţei competente, motiv pentru care punctul 12 din Acordul-cadrul de lucrări nr. x/04.08.2021 nu are natura unei clauze atributive de competenţă, în sensul art. 126 alin. (1) C. proc. civ.
În raport şi de aspectele statuate prin Decizia RIL nr. 11/2023, se reţine incidenţa prevederilor art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016, în forma modificată prin Legea nr. 202/2022, respectiv "(11) Litigiile şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul.
În virtutea acestui text normativ, reclamanta avea deschisă opţiunea alegerii oricăreia dintre cele două instanţe deopotrivă competente teritorial, opţiune pe care aceasta a exercitat-o în condiţiile art. 116 C. proc. civ., învestind cu soluţionarea prezentei cauze instanţa în circumscripţia căreia se află sediul său social, mai precis Tribunalul Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin urmare, atât autoritatea contractantă cât şi instanţa de judecată trebuie să respecte această alegere de competenţă cum a fost apreciată iniţial de către reclamantă, dispoziţia legală fiind în favoarea sa.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Comuna Chinteni, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 24 septembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.