Extinguishment of intuitu personae right to compensated medication upon death of claimant, rendering proceedings void for lack of procedural capacity

Şedinţa publică din data de 1 octombrie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. x/2023, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernuuul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, în temeiul dispoziţiilor art. 997 şi următoarele C. proc. civ., a formulat cerere de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale prin care a solicitat obligarea pârâţilor, fără somaţie şi fără trecerea unui termen, la acordarea medicamentului CEMIPLIMAB (denumirea comercială LYBTAYO), pe baza de prescripţie medicală în regim de compensare de 100% (fără contribuţie personală), începând cu data formulării prezentei cereri şi până la soluţionarea definitivă a acţiunii de drept comun, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, prin care reclamanta a solicitat (i) obligarea pârâţilor la includerea pe lista de medicamente compensate în sistemul asigurărilor de sănătate, în Nomenclatorul de produse compensate, a medicamentului CEMIPLIMAB (denumire comercială LYBTAYO), pentru indicaţia de cancer de col uterin metastazat sau recidivat, iar în subsidiar la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţii terapeutice incluse în rezumatul caracteristicilor produsului, (ii) obligarea pârâţilor să asigure reclamantului în regim de compensare 100% medicamentul CEMIPLIMAB (denumire comercială LYBTAYO), pentru indicaţia de Cancer de col uterin metastazat sau recidivat, ca indicaţie terapeutică inclusă în rezumatul caracteristicilor produsului, (iii) obligarea pârâţilor la achitarea cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru, în conformitate cu prevederile art. 453 din C. proc. civ.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 23 din 23 ianuarie 2024, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, astfel cum a fost invocată de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin întâmpinările depuse la dosar, ca neîntemeiată.

A respins excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca neîntemeiată.

A admis cererea şi a obligat pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fără somaţie şi fără trecerea unui termen, la asigurarea către reclamantă pe bază de prescripţie medicală în regim de compensare 100% a medicamentului CEMIPLIMAB(denumire comercială LYBTAYO), până la soluţionarea definitivă a acţiunii de drept comun înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi.

3. Recursurile exercitate în cauză

Împotriva acestei sentinţe au exercitat recursuri pârâţii Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, criticând-o pentru nelegalitate conform argumentelor expuse pe larg în cererile de recurs formulate şi solicitând admiterea căilor de atac astfel cum au fost promovate, casarea sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei cu consecinţa respingerii cererii de ordonanţă preşedinţială ca neîntemeiată.

4. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând, cu prioritate, în condiţiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-reclamante A., invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată şi o va admite, pentru motivele expuse în continuare.

Înalta Curte constată că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepţie procesuală, iar în recurs, în condiţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanţa poate să invoce lipsa capacităţii procesuale de folosinţă din oficiu, oricând, pe cale de excepţie procesuală, în etapa judecăţii în primă instanţă, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecăţii în căile de atac".

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă fiind lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă pe tot parcursul procesului.

Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.

Înalta Curte constată că din actele dosarului de recurs rezultă că intimata-reclamantă a decedat la data de 10 martie 2024, act de deces 1345/2024, Sector 1 Bucureşti, ulterior pronunţării sentinţei recurate.

Prin urmare, la momentul soluţionării recursului, intimata-reclamantă este lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudindea de a avea drepturi şi obligaţii, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ.

De asemenea, având în vedere obiectul prezentei acţiuni, respectiv acordarea unor medicamente în regim compensat, se reţine că vizează un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moştenitorii reclamantei defuncte, stingându-se odată cu încetarea capacităţii de folosinţă a titularului, respectiv la moartea acesteia.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile, şi va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâţii Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinţei nr. 23/2024 din 23 ianuarie 2024 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând cauza:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de exerciţiu.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 1 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.