Recurs declared null; claimant’s failure to exhaust mandatory administrative procedure bars action to compel drug reimbursement listing.

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, la data de 20.06.2023, reclamantul A., în temeiul art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 -"refuz nejustificat", în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale a solicitat:

În principal obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului NAB PACLITAXEL (denumire comercială ABRAXANE) pentru indicaţia terapeutică ADENOCARCINOM PANCREATIC ÎN ASOCIERE CU GEMCITABINĂ.

În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtei AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA la evaluarea a medicamentului NAB PACLITAXEL (denumire comercială ABRAXANE) pentru includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, pentru indicaţia terapeutică ADENOCARCINOM PANCREATIC în asociere cu GEMCITABINĂ.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 209 din 27 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a respins, ca fiind inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 209 din 27 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurentul-reclamant a susţinut că s-a adresat cu o cerere pârâţilor prin care a solicitat în principal obligarea pârâtilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului NAB PACLITAXEL(denumire comercială ABRAXANE) pentru indicaţia terapeutică adenocarcinom pancreatic în asociere cu Gemcitabină; în subsidiar, obligarea pârâtei AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA la evaluarea a medicamentului NAB PACLITAXEL (denumire comercială ABRAXANE) pentru includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii. cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, pentru indicaţia terapeutică ADENOCARCINOM PANCREATIC ÎN ASOCIERE CU GEMCITABINă.

4. Apărările formulate în recurs

Intimaţii-pârâţi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România şi Ministerul Sănătăţii au formulat întâmpinări, prin care au invocat excepţia nulităţii recursului.

Pe fond, au solicitat respingerea recursului, apreciind că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 26 septembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

În temeiul dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii recuuuslui invocată de intimaţii-pârâţi prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată, urmând să constate nulitatea recursului pentru considerentele în continuare expuse.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere, prin care reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a solicitat: în principal obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului NAB PACLITAXEL (denumire comercială ABRAXANE) pentru indicaţia terapeutică ADENOCARCINOM PANCREATIC ÎN ASOCIERE CU GEMCITABINĂ.

În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtei AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA la evaluarea a medicamentului NAB PACLITAXEL (denumire comercială ABRAXANE) pentru includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, pentru indicaţia terapeutică ADENOCARCINOM PANCREATIC în asociere cu GEMCITABINĂ.

Prin sentinţa recurată, s-a admis excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile şi s-a respins, ca fiind inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamant.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a înţeles să critice prin prezentul recurs soluţia dată excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, susţinând că, în mod eronat s-a admis excepţia inadmisibilităţii pe motiv că nu s-ar fi formulat cerere adresată pârâţilor.

Analizând recursul formulat, instanţa de control judiciar va constata nulitatea acestuia.

Astfel, Înalta Curte aminteşte că potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părţilor.

Astfel, deşi există formal o declaraţie de recurs, nu se indică explicit, raportat la textul invocat - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond fiind astfel imposibil de realizat, exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., neputând echivala cu motivarea recursului.

Înalta Curte constată că în declaraţia scrisă de recurs, înregistrată la dosar, recurentul nu evidenţiază care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în motivul de casare antereferit, chiar dacă aceastea au fost invocate expres.

Aşa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pe baza principiului echivalenţei actelor juridice, motivarea recursului nu poate fi făcută prin trimitere/reiterare a argumentelor ori apărărilor de la fond, deoarece, fiind întocmite anterior pronunţării hotărârii atacate, acestea reprezintă poziţia părţii faţă de drepturile şi obligaţiile în discuţie, iar nu critici aduse unei hotărâri, care nu fusese încă pronunţată.

Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale şi la prezentarea circumstanţelor factuale ale cauzei, ci condiţia legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticilor în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor şi raţionamentelor pe care se bazează.

În acest context, aşa cum s-a relevat mai sus, recurentul a indicat expres art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Se reţine că prin art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt vizate situaţiile în care instanţa de fond evocă norme de drept substanţial incidente situaţiei în cauză, dar le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greşit, consecinţă a unei interpretări eronate a legii. Or, niciuna dintre aceste ipoteze nu a fost afirmată şi dezvoltată ca atare pentru ca, în mod real, recursul să poată fi încadrat în textele de lege menţionate.

Înalta Curte reţine că sunt date în competenta instanţei de control judiciar exclusiv chestiunile care ţin de legalitatea soluţiei instanţei de fond, mai precis de corecta aplicare a prevederilor legale incidente, cu referire directă în cauza de faţă la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reţinute ca temei al recursului.

Conform art. 483 alin. (3) şi (4) C. proc. civ. recursul este o cale extraordinară de atac menită să asaneze eventualele greşeli de judecată anume imputate de către recurent prin prisma motivelor de casare expres şi limitativ prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ., per a contrario, aspectele de fapt şi critici în legătură cu stabilirea stării de fapt nu pot face obiectul recursului.

Astfel, se constată că prima instanţă a reţinut dispoziţiile art. 8 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 11 şi 12 din Legea nr. 554/2004, art. 3 alin. (1) şi art. 193 C. proc. civ., apreciind că procedura prealabilă nu a fost efectuată, întrucât în cauza dedusă judecăţii reclamanta nu a depus la dosarul cauzei dovezi cu privire la efectuarea procedurii administrative prealabile, în condiţiile prevăzute de lege.

Aşadar, aceste argumente ar fi trebuit să fie combătute de către recurent prin calea de atac declarată, însă acesta nu a formulat nicio critică concretă de nelegalitate în privinţa motivării reţinute, nearătând modul în care au fost interpretate sau aplicate greşit prevederile legale incidente în cauză, prin argumentele invocate prin memoriul de recurs, susţinând doar că s-a adresat cu cereri către autorităţile pârâte, prin care a formulat aceleaşi solicitări ca şi prin acţiunea introductivă de instanţă, ataşând, la cererea de recurs, copii a cererii, fără dată, înscris pe care nu a înţeles să-l depună în dosarul de fond şi să formuleze vreun punct de vedere/răspuns la întâmpinare cu privire la această excepţie, în condiţiile în care excepţia inadmisibilităţii a fost invocată de pârâte prin întâmpinările care i-au fost comunicate reclamantului, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare aflat la dosarul de fond.

Aşa fiind, instanţa de control judiciar constată că aspectele reţinute de către instanţa de fond în justificarea soluţiei de admitere a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii nu au fost contestate, pe calea recursului, de către reclamant, acesta urmărind în realitate, o rejudecare de către instanţa de recurs a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii prin prisma probelor depuse direct în dosarul de recurs, încercând astfel o efectuare a unei aprecieri a probelor de către instanţa de control judiciar, vizând temeinicia soluţiei recurate, aspect care nu constituie, aşadar, o veritabilă critică de nelegalitate adusă hotărârii atacate.

Din această perspectivă, aşa cum s-a constatat în precedent, recursul declarat în cauză este inform din punct de vedere procedural şi, ca atare, nu satisface exigenţele pentru validarea sa.

În concluzie, reţinând că recursul promovat nu este explicit în vreo critică compatibilă cu materia recursului, Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Faţă de toate aceste considerente, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii şi va constata nulitatea recursului formulat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului formulat de reclamantul A., invocată de intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii.

Constată nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 209/2023 din 27 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.