Judiciary Inspectorate challenge: Inadmissibility of appeal mislabeled as "appeal" where law required "recourse" and submission lacked requisite legal elements

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2024

Asupra căii de atac de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a la data de 28.06.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta INSPECTIA JUDICIARA a solicitat anularea rezoluţiei inspectorului-şef nr. C21-919/08.6.2022 şi rezoluţiei de clasare nr. 908/12.05.2022 din dosarul nr. x.

2. Hotărârea atacată

Prin sentinţa nr. 323 din 3 martie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspectia Judiciara, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 323 din 3 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat cale de atac, intitulată apel.

În motivarea cererii de apel, reclamantul a analizat concluziile instanţei de fond, reproducând paragrafe din hotărârea atacată, pe care le-a etichetat ca fiind "inepţii" şi "gugumănii". Totodată, reclamantul-apelant a făcut referiri de natură ireverenţioasă la adresa judecătorului fondului care a pronunţat şi motivat sentinţa atacată.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimata Inspecţia Judiciară a invocat excepţia nulităţii căii de atac formulate, în subsidiar solicitând respingerea acesteia ca nefondată.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra căii de atac formulate

Analizând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii căii de atac exercitate, invocată, din oficiu, Înalta Curte constată că această excepţie este întemeiată pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Prezenta cale de atac este formulată împotriva sentinţei civile nr. 323 din 3 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care această instanţă a soluţionat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A..

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Înalta Curte aminteşte că art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, lege specială în materie, stabileşte, derogând de la norma generală de procedură civilă, pentru hotărârile judecătoreşti pronunţate în primă instanţă, calea de atac a recursului, declarat în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate.

În cauză, reclamantul a înţeles să declare "apel" împotriva sentinţei civile nr. 323 din 3 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

În acest context, instanţa de control judiciar are în vedere Decizia nr. 19 din 24 octombrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, cu privire la o eventuală calificare a căii de atac în recurs, în temeiul prevederilor art. 22 alin. (4) şi art. 152 din C. proc. civ., conform cărora, "Judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz, judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă" şi, respectiv, "Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greşită."

Prin dispozitivul deciziei menţionate, Completul competent să judece recursul în interesul legii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis următoarele:"Dispoziţiile art. 457 alin. (4) din C. proc. civ. nu sunt aplicabile dacă partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate.

În ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate, instanţa de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., în măsura în care aceasta nu poate fi calificată prin aplicarea dispoziţiilor art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) din C. proc. civ.."

Raportat la considerentele şi la dispozitivul deciziei menţionate, obligatorie pentru instanţe de la data publicării în Monitorul Oficial, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recalificarea s-ar impune numai în măsura în care s-ar fi menţionat eronat calea de atac în cuprinsul hotărârii atacate, ceea ce nu este cazul în condiţiile în care în hotărârea Curţii de apel, prin care s-a respins acţiunea reclamantului, s-a menţionat în mod legal că hotărârea se atacă cu recurs în 15 zile de la comunicare.

De asemenea, în măsura în care cererea nu conţine suficiente elemente care să permită instanţei să califice calea de atac formulată drept cea prevăzută de lege, aceasta va fi respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.

În consecinţă, urmează a de da eficienţă dispoziţiilor legale relevante în rezolvarea excepţiei inadmisibilităţii căii de atac intitulată "apel" şi a se respecta interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procedând la verificarea modului în care această decizie este incidentă în speţă.

Astfel, examinând conţinutul cererii intitulate "apel", se constată că reclamantul-apelant a reiterat aspectele din cererea de chemare în judecată, a copiat paragrafe din hotărârea atacată, pe care le-a etichetat ca fiind "inepţii" şi "gugumănii" şi a făcut referiri de natură ireverenţioasă la adresa judecătorului fondului care a pronunţat şi motivat sentinţa atacată.

Prin urmare, având în vedere că cererea părţii trebuie să cuprindă suficiente elemente care să permită instanţei să califice calea de atac declarată ca fiind cea prevăzută de lege, astfel cum s-a stabilit prin Decizia nr. 19/2016 incidentă în cauză, în circumstanţele reţinute, Înalta Curte constată că demersul ce formează obiectul dosarului de faţă este inadmisibil.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va respinge apelul formulat de reclamant A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 323 din 3 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.