Status as Securitate collaborator: sufficiency of duress defenses and scope of O.U.G. 24/2008 information criteria

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2024

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2023, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A. să se constate existenţa calităţii de colaborator al Securităţii, în ceea ce îl priveşte pe pârât.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1379 din 15 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca neîntemeiată.

A admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul A. şi a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâtul A..

În motivarea recursului, s-a arătat - în esenţă - că pârâtul nu a semnat niciun angajament, iar prin constrângere şi ameninţare angajaţii Securităţii i-au dictat anumite aspecte cunoscute de ei, în condiţiile în care informaţiile furnizate liber de pârât nu au fost folositoare pentru Securitate, aspect confirmat de materialele depuse de reclamant.

Recurentul-pârât a arătat că prima instanţă nu a reţinut faptul că organele de securitate foloseau metode de contrângere şi ameninţare pentru a obţine informaţiile pe care le doreau, recurentul fiind ameninţat cu excluderea din liceu.

Astfel, la dictarea angajaţilor securtităţii a scris că numitul B.. "asculta radio C.". A precizat că în nota informativă a făcut referire la doar la faptul că pe numitul B.. îl preocupa literatura şi muzica în mod special, celelalte aspecte fiind dictate sub ameninţarea excluderii din liceu.

A susţinut că prin ceea ce a declarat personal a încercat să nu afecteze în nici un fel persoanele la care a făcut referire, informaţiile furnizate nefiind de natură să conducă la urmărirea acestor persoane de către Securitate.

Recurentul-pârât a mai arătat că în note nu există informaţia că ar fi denunţat existenţa unor persoane ce încercau să atragă persoane, noi adepţi care să se înscrie în sfera atitudinilor potrivnice regimului şi care să producă consecinţe negative celor vizaţi, nefiind nominalizat cultul religios. A considerat că acest fapt nu îndreptăţeşte reţinerea de colaborator a securităţii, cu atât mai mult cu cât libertatea conştiinţei era prevăzută la art. 30 din Constituţia RSR.

În final, recurentul-pârât a învederat că după terminarea liceului nu a mai fost contactat de angajaţii Securităţii, nici în perioada studenţiei şi nici ulterior, după terminarea studiilor.

A precizat că din 1996 până în prezent a mai fost verificat de CNSAS, nefiind declarat colaborator al securităţii, fiind eliberată în acest sens şi adeverinţa cu nr. 3258/15.11.2016.

4. Apărările intimatului

Intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului şi, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, cu o acţiune având ca obiect constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a pârâtului A..

Verificările au fost efectuate de CNSAS, din oficiu, conform prevederilor art. 3 coroborat cu art. 5 alin. (1) teza II raportat la art. 3 lit. b) - h)1 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, având în vedere calitatea pârâtului de candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României, la alegerile din anul 2020.

Curtea de apel a verificat înscrisurile administrate prin prisma condiţiilor impuse de lege pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, respectiv art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, conchizând în sensul că cererea formulată de intimatul CNSAS este întemeiată.

Soluţia instanţei de fond este împărtăşită şi de instanţa de control judiciar.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, are calitatea de colaborator al Securităţii "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale".

O.U.G. nr. 24/2008 nu impune a se dovedi încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, cerinţa impusă de legiuitor fiind aceea ca informaţiile transmise să facă posibilă îngrădirea sau suprimarea acestor drepturi.

Instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că informaţiile furnizate de pârât, respectiv aspecte referitoare la apartenenţa la organizaţii cu caracter religios (nota din 19.02.1973), ascultarea posturilor de radio străine şi formularea de critici cu privire la politica regimului comunist (nota din 19.02.1972), corespondenţa în trecut şi intenţia de a coresponda cu posturile de radio C. (nota din 19.02.1972), exprimarea nemulţumirii faţă de restricţiile impuse de regimul comunist (nota din 19.03.1974) au constituit un elementul declanşator în acţiunea informativ-operativă desfăşurată de fosta Securitate împotriva celor în cauză, acţiune care a contribuit la suprimarea/îngrădirea unor drepturi fundamentale ale omului, precum îngrădirea dreptului la viaţă privată şi îngrădirea dreptului la libera exprimare şi libertatea opiniilor.

Sunt nefondate susţinerile recurentului-pârât în sensul că informaţiile furnizate au fost limitate şi lipsite de relevanţă pentru a se constata calitatea de colaborator al Securităţii. Aşa cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor depuse de reclamant reiese că informaţiile au fost valorificate de organele de securitate care au procedat la constituirea dosarelor de urmărire informativă (DUI), declanşarea unor acţiuni care vizau persoanele în cauză (acţiunea Antidotul).

Nu sunt relevante nici apărările pârâtului referitoare la constrângerea psihică, referitoare la excluderea sa din liceu, având în vedere că prevederile speciale ale O.U.G. nr. 24/2008 prevăd o singură situaţie exoneratoare şi anume, cea reglementată la art. 2 lit. b) teza a II-a, respectiv "Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar."

Or, pârâtul nu s-a aflat în această situaţie excepţională şi, prin urmare, nu poate invoca starea de constrângere ca fiind o cauză exoneratoare din perspectiva calităţii de colaborator al Securităţii, astfel cum este definită de O.U.G. nr. 24/2008.

Referitor la susţinerea recurentului potrivit căreia nu a semnat niciun angajament, instanţa de recurs constată că legiuitorul nu distinge după cum în astfel de cauze există sau nu există angajament, ci stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii are în vedere exclusiv îndeplinirea condiţiilor referitoare la conţinutul şi la posibilele efecte ale informaţiilor furnizate Securităţii.

În ceea ce priveşte faptul că pârâtului i-a fost eliberată anterior o adeverinţă prin care se atestă că nu a avut calitatea de colaborator al Securităţii, este de subliniat că prezenta acţiune este întemeiată pe noile informaţii obţinute de reclamantă prin punerea la dispoziţie a dosarului nr. x (cotă CNSAS), astfel că nu se poate susţine inconsecvenţa autorităţii reclamante în verificarea situaţiei pârâtului.

Faţă de împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situaţia de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-pârât A. împotriva sentinţei civile nr. 1379 din 15 septembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2024.