Challenge to mandatory inclusion of targeted cancer therapy in public reimbursement list; appeal inadmissible for failure to satisfy prior application prerequisite under Law No. 554/2004

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2024

Asupra recursului de faţă; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27.07.2023, pe rolul Curţii de Apel Piteşti, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a solicitat:

(i) în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente Encorafenib (denumire comercială Braftovi) şi Cetuximab (denumire comercială Erbitux), pentru indicaţia terapeutică cancer colorectal metastazat cu mutaţia BRAF V600.

(ii) în subsidiar, obligarea pârâtei Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale la evaluarea combinaţiei de medicamente pentru includerea în Listă pentru indicaţia terapeutică menţionată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 151 din 9 noiembrie 2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal:

- a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale;

- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului;

- a admis excepţia lipsei procedurii prealabile invocată de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant faţă de aceste autorităţi ca inadmisibilă;

- a respins, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 151 din 9 noiembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii.

În motivarea recursului, se susţine că instanţa de fond a admis în mod eronat excepţia inadmisibilităţii, având în vedere că, anterior promovării acţiunii, reclamantul s-a adresat autorităţilor pârâte cu cerere prin care a solicitat includerea medicamentului în litigiu în lista aprobată prin H.G. nr. 720/2008, astfel cum rezultă din dovezile anexate recursului.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au depus întâmpinări prin care au invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare; în subsidiar, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, prin întâmpinarea formulată, a reiterat excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentului-reclamant, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiei. Pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

5. Alte aspecte procesuale

Excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, invocată de Intimaţii-pârâţi Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost respinsă la termenul din 25.09.2024, pentru considerentele cuprinse în practicaua prezentei decizii.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentului-reclamant şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, invocate de intimata-pârâtă, Înalta Curte le-a calificat drept apărări de fond, întrucât instituţia pârâtă nu a formulat recurs în cauză.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport de actele şi lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamantul A. este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

Preliminar analizei, Înalta Curte reţine că, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a criticat exclusiv soluţia de respingere ca inadmisibilă a acţiunii formulate în contradictoriu cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În consecinţă, soluţia de respingere ca nefondată a cererii în raport cu pârâţii Guvernul României şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a intrat în puterea de lucru judecat, nefiind atacată prin recurs.

Recurentul-reclamant A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, considerându-se vătămat într-un drept sau interes legitim prin refuzul nejustificat al autorităţilor pârâte de a actualiza lista medicamentelor compensate 100%, prin includerea combinaţiei de medicamente Encorafenib (denumire comercială Braftovi) şi Cetuximab (denumire comercială Erbitux), pentru indicaţia terapeutică cancer colorectal metastazat cu mutaţia BRAF V600.

Potrivit art. 8 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, " (...)se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri (...)". Refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere este definit la art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 ca fiind "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile".

Faţă de conţinutul acestor texte de lege, Înalta Curte constată că este necesar ca reclamantul să facă dovada existenţei premisei refuzului nejustificat şi anume adresarea unei cereri către autoritatea/autorităţile chemate în judecată, în caz contrar acţiunea fiind inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile. Este de observat că sintagma "procedură prealabilă" vizează, în acest context, condiţia depunerii unei cereri în legătură cu care se invocă pretinsul refuz nejustificat, iar nu recursul graţios prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

În cauză, instanţa de control judiciar constată că soluţia de respingere a acţiunii reclamantului, ca inadmisibilă, faţă de pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se impune a fi menţinută, prima instanţă reţinând în mod corect că, în dosarul de fond, nu a fost depusă nicio dovadă în sensul că reclamantul s-ar fi adresat în prealabil autorităţilor pârâte cu solicitările în legătură cu care pretinde că a primit refuzuri nejustificate.

În ceea ce priveşte înscrisurile ataşate cererii de recurs, cu privire la care recurentul-reclamant susţine că reprezintă dovezile de comunicare prin poştă a cererilor adresate autorităţilor pârâte, Înalta Curte constată că acestea nu fac dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

În acest sens, se observă că, potrivit ştampilelor poştale şi menţiunilor din cuprinsul confirmărilor de primire, cererile reclamantului au fost comunicate către autorităţile pârâte Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la data de 31.07.2023, în timp ce acţiunea judiciară a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 27.07.2023.

Prin urmare, nu se poate reţine că recurentul-reclamant a îndeplinit procedura prealabilă obligatorie de adresare a unei cereri, câtă vreme data înregistrării cererii la autorităţile pârâte Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este ulterioară înregistrării acţiunii.

Astfel fiind, autorităţile pârâte nu au fost sesizate în prealabil şi nu li s-a dat posibilitatea să răspundă solicitantului în termenul legal de 30 de zile de la înregistrarea cererilor, astfel cum statuează dispoziţiile Legii nr. 554/2004, pentru ca instanţa de contencios administrativ să poată analiza existenţa unui refuz nejustificat sau o nesoluţionare în termen legal a unei cereri.

În concluzie, având în vedere că adresarea unei cereri către autorităţile pârâte, în condiţiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, reprezintă o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune, iar neîndeplinirea ei este sancţionată cu respingerea cererii în contencios administrativ ca inadmisibilă, Înalta Curte constată că soluţia pronunţată de prima instanţă este corectă, iar criticile formulate nu pot conduce la reformarea sentinţei atacate.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 151 din 9 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2024.