Transfer of judge to requested courts ordered after annulment of council's rejection for inadequate reasoning.

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2025

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Contestaţia judiciară

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2025, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat:

1) anularea Hotărârii nr. 632 din 01 aprilie 2025 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători;

2) obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să emită un act administrativ prin care să dispună transferul contestatoarei de la Judecătoria Rupea la una dintre Judecătoriile Sectorului 1, 2, 3, 4, 5 sau 6 sau Judecătoria Buftea.

În motivarea contestaţiei, partea a prezentat situaţia sa personală şi profesională şi a susţinut faptul că hotărârea dedusă judecăţii a fost adoptată de către intimat cu ignorarea criteriilor prevăzute de dispoziţiile art. 192 din Legea 303/2022, intimatul emiţând în acest fel o hotărâre cu exces de putere, în sensul art. 2 lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Contestatoarea a arătat că hotărârea în discuţie nu este motivată în mod corespunzător, deoarece aceasta nu cuprinde nicio referire la criteriile raportate la persoana sa. A susţinut că în intimatul a ales să analizeze, dintre criteriile stabilite de art. 192 din Legea nr. 303/2022 doar unul, respectiv doar volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul.

A învederat instanţei că nu au fost analizate criteriile raportate la persoana sa, fiind ignorate şi avizele pozitive exprimate de instanţele implicate în procedura de transfer. A mai arătat că deţine funcţia de preşedinte al Judecătoriei Rupea şi că i-au fost respinse un număr de cinci cereri de transfer.

2. Apărările formulate în cauză

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, în care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

3. Alte aspecte procesuale

În raport de dispoziţiile art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intimatul a depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii hotărârii contestate în cauză.

4. Soluţia instanţei

După cum s-a precizat la pct. 1 al acestei decizii, contestatoarea A. a învestit instanţa de contencios administrativ competentă cu cererea de verificare a legalităţii Hotărârii nr. 632 din 01 aprilie 2025 prin care secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Rupea la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5 sau 6 sau Judecătoria Buftea.

În esenţă, sistematizând criticile prezentate de parte, Înalta Curte reţine că actul administrativ unilateral cu caracter individual dedus judecăţii este contestat sub următoarele aspecte:

(i) motivarea deficitară a soluţiei de respingere a cererii de transfer, deoarece nu au fost examinate în concret motivele de ordin personal şi profesional care au determinat formularea acestei cereri;

(ii) ierarhizarea nepermisă a criteriilor statuate de dispoziţiile art. 192 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Analizând motivele de nelegalitate ale Hotărârii nr. 632 din 01 aprilie 2025 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători prezentate în cadrul contestaţiei de faţă, precum şi apărările dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar de către intimat, prin prisma cadrului normativ aplicabil şi a documentaţiei care a stat la baza adoptării acestei hotărâri, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit prevederilor art. 188 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

"(1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de ta un parchet la alt parchet, inclusiv la şi de la instanţele şi parchetele militare, ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. în cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.

(2) Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii. în cazul transferului la instanţe sau parchete superioare unde are dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut, judecătorul sau procurorul care se transferă trebuie să fi funcţionat efectiv cel puţin un an la o instanţă ierarhic inferioară sau, după caz, la un parchet ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate.

(3) Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer."

Conform dispoziţiilor art. 192 din acelaşi act normativ:

"La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a) motivele cuprinse în avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;

i) distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate şi situaţia familială."

În cuprinsul Hotărârii nr. 632 din 01 aprilie 2025, secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut faptul că autorul cererii de transfer are o vechime de 7 ani şi 9 luni în funcţia de judecător, în toată această perioadă activând exclusiv în cadrul Judecătoriei Rupea, judecând cauze în complet mixt, respectiv civil, penal şi de familie, îndeplinind şi atribuţii ce decurg din calitatea de judecător delegat la compartimentele instanţei (executări civile, executări penale etc.), în prezent având funcţia de preşedinte al instanţei.

Conform evidenţelor direcţiei de resort, la Judecătoria Rupea, instanţa de la care s-a solicitat transferul, toate cele 3 posturi prevăzute în schemă sunt ocupate.

La această instanţă, în anul 2024, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1857,7, comparativ cu media naţională de 1514,76, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 1857,67, comparativ cu media naţională de 1167,44.

Conform evidenţelor aceleiaşi direcţii, la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, instanţă la care s-a solicitat transferul (prima opţiune), dintre cele 66 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 62 de posturi (56 de posturi efectiv ocupate), fiind vacante 4 posturi. Totodată, 17 posturi de judecător erau temporar vacante, dintre care 11 erau ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare.

La Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti erau 7 posturi de judecător utile pentru transfer, dintre care 3 posturi aprobate spre ocupare în condiţiile art. 147 din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare, pentru care au formulat cerere de transfer un număr de 57 de judecători.

La această instanţă, în anul 2024, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1165,7, comparativ cu media naţională de 1514,76, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 941,41, comparativ cu media naţională de 1167,44.

La Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, instanţă la care s-a solicitat transferul (a doua opţiune), dintre cele 54 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 52 de posturi (48 de posturi efectiv ocupate), fiind vacante 2 posturi. Totodată, 13 posturi de Judecător erau temporar vacante, dintre care 9 posturi erau ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare.

La această instanţă erau 2 posturi de Judecător utile pentru transfer, ambele în cadrul secţiei civile, pentru care au formulat cerere de transfer un număr de 54 de judecători.

La această instanţă, în anul 2024, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1120,6, comparativ cu media naţională de 1514,76, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 958,7, comparativ cu media naţională de 1167,44.

La Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, instanţă la care s-a solicitat transferul (a treia opţiune), dintre cele 40 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 38 de posturi (36 de posturi efectiv ocupate), fiind vacante 2 posturi. Totodată, 9 posturi de judecător erau temporar vacante, dintre care 7 posturi erau ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare.

La această instanţă erau 2 posturi de judecător utile pentru transfer, pentru care au formulat cerere de transfer un număr de 52 de judecători.

La această instanţă, în anul 2024, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1579,8, comparativ cu media naţională de 1514,76, Iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 1433,65, comparativ cu media naţională de 1167,44.

La Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, instanţă la care s-a solicitat transferul (a patra opţiune), dintre cele 50 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 48 de posturi (45 de posturi efectiv ocupate), fiind vacante 2 posturi. Totodată, 13 posturi de judecător erau temporar vacante, dintre care 10 posturi temporar vacante erau ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare.

La această instanţă a fost 1 post de Judecător util pentru transfer, în cadrul secţiei civile, pentru care au formulat cerere de transfer un număr de 52 de judecători.

La această instanţă, în anul 2024, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1360 comparativ cu media naţională de 1514,76, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 1218,6, comparativ cu media naţională de 1167,44.

La Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, instanţă la care s-a solicitat transferul (a cincea opţiune), dintre cele 33 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 31 de posturi (29 de posturi efectiv ocupate), fiind vacante 2 posturi. Totodată, 3 posturi de judecător erau temporar vacante, iar 1 post temporar vacant era ocupat în condiţiile art. 147 din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare.

La această instanţă erau 2 posturi de judecător utile pentru transfer, unul în cadrul secţiei civile şi unul în cadrul secţiei penale, pentru care au formulat cerere de transfer un număr de 51 de judecători.

La această instanţă, în anul 2024, încărcătura cauzelor/Judecător a fost de 1327,9, comparativ cu media naţională de 1514,76, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 1219,24, comparativ cu media naţională de 1167,44.

La Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, instanţă la care s-a solicitat transferul (a şasea opţiune), dintre cele 78 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 74 de posturi (71 de posturi efectiv ocupate), fiind vacante 4 posturi. Totodată, 18 posturi de judecător erau temporar vacante, dintre care 15 posturi temporar vacante erau ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare, iar pentru 2 posturi s-a aprobat ocuparea pe perioadă nedeterminată, în condiţiile legii.

La această instanţă erau 6 posturi de Judecător utile pentru transfer, dintre care 1 în cadrul secţiei I civilă şi 1 în cadrul secţiei a II-a civilă, pentru care au formulat cerere de transfer un număr de 47 de judecători.

La această instanţă, în anul 2024, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1095,1, comparativ cu media naţională de 1514,76, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 960,6, comparativ cu media naţională de 1167,44.

La Judecătoria Buftea, instanţă la care s-a solicitat transferul (a şaptea opţiune), dintre cele 29 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 21 de posturi (19 posturi efectiv ocupate), fiind vacante 8 posturi, dintre care 1 era indisponibilizat pentru concursul de admitere în magistratură. Totodată, 7 posturi de judecător erau temporar vacante, dintre care 5 posturi temporar vacante erau ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 304/2022, cu modificările ulterioare.

La această instanţă erau 8 posturi de Judecător utile pentru transfer, dintre care 1 în cadrul secţiei I civilă, pentru care au formulat cerere de transfer un număr de 9 judecători.

La această instanţă, în anul 2024, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 2149,9, comparativ cu media naţională de 1514,76, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 1883, comparativ cu media naţională de 1167,44.

Înalta Curte reţine că, în temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, Judecătoria Rupea a comunicat aviz favorabil cu observaţii, Judecătoriile Sectoarelor 1, 2, 3 şi 4 Bucureşti au avizat favorabil transferul doamnei judecător A., Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a avizat nefavorabil transferul doamnei judecător, iar Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a lăsat soluţionarea cererii la aprecierea secţiei pentru judecători. Totodată, Curtea de Apel Braşov a exprimat punct de vedere favorabil cu observaţii, în timp ce Curtea de Apel Bucureşti a comunicat punct de vedere nefavorabil pentru toate instanţele arondate.

Astfel, Judecătoria Rupea a comunicat aviz favorabil, cu observaţia ca transferul să fie dispus începând cu data de 01.09.2025, având în vedere că la instanţă activează doar 3 Judecători, pe perioada vacanţei judecătoreşti să aibă posibilitatea fiecare dintre aceştia să efectueze concediul de odihnă.

Emitentul hotărârii contestate a apreciat că dispoziţiile legale care reglementează instituţia transferului au caracter supletiv, nu conferă în mod automat solicitantului un drept la transfer şi nu generează o obligaţie corelativă a Consiliului Superior al Magistraturii, prin simpla formulare a cererii, în condiţiile în care se impune a fi avută în vedere politica de resurse umane la nivelul instanţelor implicate într-o asemenea procedură şi menţinerea unui just echilibru între interesul general, reprezentat de o bună administrare a justiţiei, şi interesul personal al magistratului solicitant.

În opinia acestuia, cererea de transfer se impunea a fi respinsă, întrucât, în raport şi de avizele preşedinţilor instanţelor implicate în procedura de transfer, această măsură nu este oportună, soluţia contrară fiind de natură a afecta în mod negativ activitatea judecătoriei Rupea, inclusiv din punct de vedere managerial şi de a crea disfuncţionalităţi semnificative instanţei, în condiţiile în care în activitate ar rămâne efectiv 2 judecători, volumul de activitate/judecător urmând a creşte considerabil, cu consecinţe evident nefavorabile în ceea ce priveşte durata de soluţionare a cauzelor.

Înalta Curte constată faptul că în hotărârea analizată au fost prezentate datele relevante privind traseul profesional al contestatoarei, situaţia de personal şi volumul de activitate al instanţelor implicate în procedura transferului, precum şi motivele care au fundamentat soluţia de respingere a cererii de transfer.

Este de observat că art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun nu prevede o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situaţia instanţelor/parchetelor implicate în procedură, cât şi la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit şi drepturile ori interesele legitime private ale titularilor cererilor de transfer.

Examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererii de transfer formulate de contestatoarea A., Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile expuse în contestaţie, considerentele Hotărârii nr. 632 din 01 aprilie 2025 evidenţiind analiza incompletă şi inegală a criteriilor amintite, în condiţiile în care contestatoarea îndeplinea criteriile prevăzute de lege.

În plus, în hotărârea contestată nu sunt redate motivele de ordin personal invocate de contestatoare cu privire la situaţia familială şi domiciliul situat în municipiul Bucureşti, iar din conţinutul actului nu rezultă că acestea ar fi fost avute în vedere în mod efectiv la analiza cererii.

Înalta Curte constată că secţia pentru judecători nu a analizat motivele contestatoarei referitoare la situarea domiciliului în localitatea unde se află sediul instanţei la care se solicită transferul, precum şi faptul că familia acesteia locuieşte şi lucrează în această localitate, aspecte care relevă necesitatea de a fi aproape de familie.

Nu în ultimul rând, nici prin raportare la prevalenţa interesului public al asigurării unei activităţi corespunzătoare instanţei de unde se solicită transferul, nu se poate reţine un impediment în admiterea cererii de transfer formulată de contestatoarea A., în condiţiile în care la Judecătoria Rupea sunt ocupate toate posturile din schema de personal.

Toate aceste aspecte, omise în cazul contestatoarei, conduc la concluzia că modalitatea de examinare a cererii de transfer denotă o aplicare inegală şi inconsecventă a criteriilor prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022 şi de art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun, motiv pentru care soluţia de respingere a cererii dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii s-a făcut cu greşita aplicare a legii.

Or, împrejurarea că intimatul CSM beneficiază de o marjă largă de apreciere în emiterea unor astfel de acte cum este cel atacat în cauză nu poate conduce la concluzia că puterea decizională a instituţiei se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de considerente de oportunitate, întrucât o astfel de hotărâre ar avea un caracter arbitrar.

Aşadar, motivul de nelegalitate a hotărârii contestate îl reprezintă încălcarea dispoziţiilor legale sub aspectul motivării şi al analizării obiective a tuturor criteriilor şi motivelor invocate în susţinerea cererii de transfer.

Faţă de acestea, Înalta Curte va constata că, prin hotărârea contestată nu s-a dat eficienţă criteriilor prevăzute la art. 192 din Legea nr. 303/2022 şi la art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun, intimatul nu a analizat toate motivele cererii de transfer şi nu a putut să demonstreze că interesul public este în sensul respingerii cererii de transfer analizate, având în vedere avizele favorabile obţinute şi situaţia posturilor din schema de personal ale instanţelor în cauză.

Fără a nega dreptul de apreciere al intimatului, este evident că acest drept nu echivalează cu posibilitatea de a acţiona fără justificări legale, exercitarea acestui drept fiind supusă principiului proporţionalităţii care impune respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea este obligată să îl apere şi drepturile sau interesele legitime şi rezonabile ale contestatoarei.

Concluzionând, Înalta Curte consideră că intimatul nu a examinat în mod efectiv criteriile instituite de art. 192 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi nu a motivat corespunzător soluţia de respingere a cererii de transfer formulate de contestatoare. Procedând astfel, intimatul a emis hotărârea contestată cu exces de putere, în sensul art. 2 lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce este de natură să prejudicieze dreptul la carieră al solicitantului cererii de transfer.

5. Temeiul legal al soluţiei pronunţate

În consecinţă, pentru toate considerentele anterior expuse, în baza art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va admite contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva hotărârii nr. 632 din 01 aprilie 2025 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, va anula hotărârea atacată şi va obliga intimatul la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei de la Judecătoria Rupea la una dintre instanţele indicate prin cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 632 din 01 aprilie 2025 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători.

Anulează Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 632/01.04.2025.

Obligă Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători să emită o hotărâre prin care dispună transferul contestatoarei de la judecătoria Rupea la una din instanţele solicitate prin cererea înregistrată la CSM în cadrul sesiunii de transfer al judecătorilor, organizată în perioada februarie- aprilie 2025, etapa I.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 septembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.