Indirect ethnic discrimination in medical assistant hiring found; CNCD decision annulled, sanction ordered.

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cauza dedusă judecăţii

Prin cererea depusă s-a solicitat anularea hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din data de 24.05.2023. Din motivarea cererii se prezintă în sinteză că există o discriminare referitoare la condiţiile de participare la concursul organizat în luna ianuarie 2022 de Primăria Sfântu Gheorghe pentru ocuparea postului de asistent medical la baza de agrement Şugaş Băi: condiţia de a se vorbi şi limba maghiară este avantajoasă pentru maghiari; nu este o justificare obiectivă pentru stabilirea acestei condiţii; se consideră că vorbitorii de limbă română sunt discriminaţi.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1135 din 19 iunie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A. ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1135 din 19 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, A. a formulat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate şi admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

În motivare, a arătat în esenţă că la data de 19 ianuarie 2022, A., reprezentată legal prin domnul B. în calitate de preşedinte, a adresat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (în continuare CNCD), prin intermediul poştei electronice, o petiţie prin care reclama caracterul discriminatoriu la adresa cetăţenilor români necunoscători ai limbii maghiare a condiţiilor de participare la concursul organizat în luna ianuarie 2022 de Primăria Sfântu Gheorghe pentru ocuparea postului de asistent medical la Baza de Agrement Şugaş Băi.

În sesizarea sa arăta CNCD faptul că, în încercarea de a eluda prevederile legii şi pentru a ascunde fapta de discriminare, respectiv impunerea cunoaşterii limbii maghiare ca şi condiţie obligatorie de participare la concurs, Primăria Sfântu Gheorghe utilizează o formulă înşelătoare prin condiţiile de participare la concursul de angajare şi vorbeşte despre "cunoaşterea unei limbi străine din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dovedită cu documente care să ateste deţinerea competenţei, emise în condiţiile legii- nivel bază".

A mai susţinut că având în vedere faptul că în mun. Sfântu Gheorghe majoritatea populaţiei este de etnie maghiară şi deci vorbitoare a limbii maghiare, limbă oficială a Uniunii Europene, este de domeniul evidenţei faptul că vorbitorii de limbă maghiară sunt avantajaţi nejustificat la acest concurs de angajare într-o instituţie publică, având în vedere faptul că limba maghiară este limbă maternă a acestor cetăţeni români care aparţin minorităţii maghiare şi este şi limbă oficială a UE.

Prin comparaţie, vorbitorii limbii române sunt vădit dezavantajaţi dacă nu cunosc o limbă străină şi doresc să participe la acest concurs, fiind împiedicaţi să ocupe un post într-o instituţie publică a administraţiei publice de stat din ţara în care s-au născut.

Petiţia a fost înregistrată la CNCD cu nr. 459/19.01.2022 şi a fost constituită în dosarul nr. x/2022. La data de 24.05.2023 CNCD a emis Hotărârea nr. 244/2023 în dosarul nr. x/2022 prin care s-a constatat că aspectele sesizate nu întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare conform art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, nefiind probe concludente care să conducă la existenţa unei fapte de discriminare. Hotărârea a fost atacată în instanţă, iar prin sentinţa civilă nr. 1135 din 19.06.2024 Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată cererea prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 244/2023 şi obligarea CNCD să emită o nouă hotărâre prin care să constate întrunite elementele constitutive ale unei fapte de discriminare pe criterii etnice a românilor.

În continuare, a arătat că CNCD şi-a încalcă propria practică judiciară în materie, precum şi practica instanţelor de judecată în speţe similare şi, după ce i-a aplicat primarului din Sfântu Gheorghe o sancţiune contravenţională cu avertisment şi una cu amendă contravenţională de 2000 de RON, prin hotărârea dată CNCD nu mai apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru fapta de discriminare pe criterii etnice.

4. Apărările formulate în cauză intimatul - pârât Primarul municipiului Sfântu Gheorghe a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului şi excepţia lipsei de interes a recurentei - reclamante în formularea recursului.

5. Procedura de soluţionare a recursului

S-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2) C. proc. civ. a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 19.09.2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a respins excepţia nulităţii recursului pentru considerentele expuse în practicaua prezentei decizii.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, Înalta Curte reţine că, potrivit Statutului A., depus la dosar, A. este un organism social interesat în combaterea oricăror forme de discriminare.

Astfel, potrivit art. 5 alin. (2) din Statutul A. "Asociaţia are calitate procesuală activă şi se poate adresa autorităţilor competente şi/sau instanţei de judecată, în condiţiile legislaţiei în vigoare, pentru combaterea oricăror forme de discriminare, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".

Mai mult, potrivit art. 5 alin. (3) lit. m), se) arată că unul dintre obiectivele A. este "combaterea, prin mijloace legale, a oricăror forme de discriminare, individuale sau în masă, a cetăţenilor români, străini ori cu dublă cetăţenie, de naţionalitate română".

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata că A. justifică interes în susţinerea acţiunii şi va proceda la analiza recursului astfel cum a fost formulat.

Examinând sentinţa recurată din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine că acesta devine incident "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".

Din cuprinsul sentinţei recurate rezultă că judecătorul fondului a trecut prin filtrul propriei analize elementele de fapt şi de drept ale cauzei, dar şi susţinerile tuturor părţilor. Dacă argumentele şi probele administrate de către intimată au format convingerea instanţei în sensul soluţiei adoptate, acest lucru nu poate echivala cu o necercetare sau o cercetare superficială a fondului cauzei, ori cu lipsa motivării soluţiei pronunţate.

În speţă, instanţa de fond a arătat în mod expres motivele pentru care s-a ajuns la soluţia adoptată, fiind respectate prevederile art. 22 alin. (2) şi cele ale art. 425 C. proc. civ. şi prezentat silogismul logico-juridic ce a stat la baza sentinţei pronunţate, motiv pentru care Înalta Curte va respinge această critică de nelegalitate.

În ceea ce priveşte motivul de casare reglementat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:(...) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.", iar potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător."

Înalta Curte apreciază ca fiind relevante în cauză dispoziţiile art. 2 alin. (1-3) din O.G. nr. 137/2000, potrivit cărora:

"Prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice".

Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate faţă de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi atrage răspunderea contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intră sub incidenţa legii penale."

În ceea ce priveşte examinarea condiţiilor necesare identificării unei posibile discriminări, din economia dispoziţiilor ordonanţei rezultă că, pentru a fi în prezenţa unei discriminări, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui tratament diferenţiat a unor situaţii analoage (sau omisiunea de a trata în mod diferit situaţii diferite, necomparabile); existenţa unui criteriu de discriminare - care poate fi unul dintre cele enumerate în mod expres de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 (rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată) sau poate fi un alt criteriu care are drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a unui drept recunoscut de lege; tratamentul diferenţiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate şi necesare.

Prin urmare, este necesar ca deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa să aibă la bază unul dintre criteriile de discriminare prevăzute de către art. 2 alin. (1) şi trebuie să se refere la persoane aflate în situaţii comparabile, dar care sunt tratate în mod diferit datorită apartenenţei lor la una dintre categoriile prevăzute de lege.

Din circumstanţele particulare ale cauzei, rezultă că, la baza investigaţiei efectuate de intimatul-pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stat sesizarea petentei A., prin care s-a reclamat existenţa unor fapte de discriminare pe criterii etnice a cetăţenilor români, necunoscători ai limbii maghiare, prin faptul că Primăria Sfântu Gheorghe a postat un anunţ cu privire la organizarea unui concurs în vederea ocupării postului de asistent medical la Baza de Agrement Şugaş Băi, iar printre condiţiile impuse pentru ocuparea unui astfel de post a fost şi cunoaşterea unei limbi străine din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dovedită cu documente care să ateste deţinerea competenţei, emise în condiţiile legii - nivel bază.

Prin actul atacat, pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu a reţinut că prin impunerea pentru înscrierea la concurs a condiţiei de a cunoaşte o limbă străină, oficială a Uniunii Europene, a fost încălcat dreptul cetăţenilor români nevorbitori de limba maghiară de a accede la o astfel de funcţie.

Înalta Curte reţine că funcţia de asistent medical la Baza de Agrement Şugaş Băi nu presupune atribuţii specifice de relaţii cu publicul, astfel că nu era necesară impunerea condiţiei de a cunoaşte o limbă străină, oficială a Uniunii Europene, în vederea participării la concurs, o astfel de condiţie nefiind adecvată şi justificată în mod obiectiv.

În condiţiile în care populaţia Municipiului Sfântu Gheorghe este formată majoritar din cetăţeni de etnie maghiară, iar limba maghiară este limbă oficială a Uniunii Europene, Înalta Curte, contrar celor reţinute de instanţa fondului, apreciază că persoanele de limbă maternă (limba română) au fost dezvantajate comparativ cu cele de limbă maternă maghiară, fiind limitat astfel în mod nejustificat accesul la un loc de muncă a celor dintâi. Aceasta cu atât mai mult cu cât în cuprinsul anunţului nu a fost indicată în mod expres limba oficială a Uniunii Europene de care era nevoie în activitatea desfăşurată în cadrul posturilor scoase la concurs, fiind astfel facilitat accesul cetăţenilor români de etnie maghiară la ocuparea unui astfel de post, aceştia fiind vorbitori de limbă maghiară, care este o limbă străină, oficială a Uniunii Europene.

În acest context, condiţionarea participării la concurs de cunoaşterea unei limbi oficiale a Uniunii Europene reprezintă un criteriu discriminatoriu, aparent neutru, care dezvantajează persoanele vorbitoare de limba română, nefiind făcută dovada existenţei unei justificări obiective a unei astfel de condiţii.

Instanţa de control judiciar consideră că este îndeplinită şi condiţia comportamentului activ prin publicarea anunţului de organizare a concursului, cu includerea acestei condiţii, care are ca efect limitarea nejustificată a accesului la un loc de muncă a cetăţenilor români, care nu vorbesc o limbă străină, fiind astfel întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a fi reţinută în sarcina pârâtului fapta de discriminare indirectă.

Având în vedere faptul că s-a mai constatat anterior, prin decizii ale CNCD în speţe similare, caracterul discriminatoriu la adresa cetăţenilor români necunoscători ai limbii maghiare a condiţiilor de participare la diferite concursuri organizate de primarul mun. Sfântu Gheorghe, Înalta Curte apreciază că este necesară stabilirea unei sancţiuni, motiv pentru care va obliga CNCD să emită o nouă hotărâre prin care să aplice o sancţiune pentru fapta de discriminare.

Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte, constatând că sentinţa recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale incidente în cauză, va admite recursul formulat de A., va casa sentinţa atacată şi, în rejudecare, va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, va anula hotărârea CNCD nr. 244 din data de 24.05.2023, şi va obliga Consiliul National pentru Combaterea Discriminării să emită o hotărâre prin care să aplice o sancţiune pentru fapta de discriminare.

A. a solicitat obligarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminării la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru, achitate în faţa primei instanţe.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 451 alin. (1) C. proc. civ., "cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în domeniile strict specializate, în care nu există experţi autorizaţi, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului."

Articolul 453 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată."

Înalta Curte va respinge ca neîntemeiată solicitarea de obligare a Consiliul National pentru Combaterea Discriminării la plata cheltuielilor de judecată achitate în faţa instanţei de fond, având în vedere dispoziţiile art. 27 din O.U.G. nr. 137/2000, potrivit cărora:

"(1) Persoana care se consideră discriminată poate formula în faţa instanţei de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru şi nu este condiţionată de sesizarea Consiliului."

7. Temeiul de drept al soluţiei pronunţate în recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul formulat de A., va casa sentinţa atacată şi, în rejudecare, va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, va anula hotărârea CNCD nr. 244 din data de 24.05.2023, şi va obliga Consiliul National pentru Combaterea Discriminării să emită o hotărâre prin care să aplice o sancţiune pentru fapta de discriminare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 1135 din 19 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Anulează hotărârea CNCD nr. 244 din data de 24.05.2023.

Obligă Consiliul National pentru Combaterea Discriminării să emită o hotărâre prin care să aplice o sancţiune pentru fapta de discriminare.

Respinge cererea de obligare a Consiliul National pentru Combaterea Discriminării la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 septembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.