Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3908/2025 AI generated

Restitution ruling annulled and remanded for re-examination; compensatory measures rejected as premature

Case Number Decizia nr. 3908/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Partially Allowed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Administrative and Tax Disputes Section) allowed the appeal by the Evangelical Parish, annulled the lower court's judgment, and, on rehearing, partially upheld the action: it partially annulled the Special Commission's Decision no. 10543/15.12.2022 (which had rejected restitution of a 1,538 sqm plot) and ordered the Special Commission to re-examine the restitution claim concerning that land; however, it rejected as premature the parish's request for the issuance of a decision granting compensatory measures. The underlying dispute concerned the partial annulment of a restitution decision under Government Emergency Ordinance no. 94/2000 for property allegedly abusively taken from a religious cult, where the special restitution commission had rejected the claim for the land parcel (while proposing compensation for the building). The High Court held that because the land attribution decision (issued under land-fund legislation) that formed the basis for rejecting the restitution claim had been definitively annulled by a final court judgment, the administrative procedure could not be bypassed; under Articles 1 and 6(2) of GEO no. 94/2000 and Articles 2(a) and 3(6) of its implementing rules, the commission—not the court—must re-examine whether all conditions for in-kind restitution are met, the court being barred by the separation of powers from substituting its own assessment or ordering compensatory measures at that stage.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 163 C. proc. civ, art. 488 pct. 5 C. proc. civ, art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Restitution ruling annulled and remanded for re-examination; compensatory measures rejected as premature: 10543/15.12.2022 (which had rejected restitution of a 1,538 sqm plot) and ordered the Special Commission to re-examine the restitution claim concerning that land; however, it rejected as premature the parish's request for the issuance of a decision granting compensatory measures. The underlying dispute concerned the partial annulment of a restitution decision under Government Emergency Ordinance no. 94/2000 for property allegedly abusively taken from a religious cult, where the special restitution commission had rejected the claim for the land parcel (while proposing compensation for the building). The High Court held that because the land attribution decision (issued under land-fund legislation) that formed the basis for rejecting the restitution claim had been definitively annulled by a final court judgment, the administrative procedure could not be bypassed; under Articles 1 and 6(2) of GEO no. 94/2000 and Articles 2(a) and 3(6) of its implementing rules, the commission—not the court—must re-examine whether all conditions for in-kind restitution are met, the court being barred by the separation of powers from substituting its own assessment or ordering compensatory measures at that stage.

Keywords

AI generated
restitution of property action for annulment proposed judgment disputed claim emergency government ordinance tax assessment procedure

Cited Legislation

AI generated
art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ
Vulcan invocând motivul de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi admiterea contestaţiei, cu obligarea pârâtei la restituirea imobilului, conform legii.
art. 163 C. proc. civ
În dezvoltarea criticilor sale recurenta a susţinut că instanţa de fond a încălcat prevederile art. 163 C. proc. civ.
art. 488 pct. 5 C. proc. civ
privind procedura de comunicare, hotărârea pronunţata fiind criticabilă sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.
art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000
civ., dar şi art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000.
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susţinut în esenţă recurenta - pârâtă că, prin hotărârea pronunţată instanţa de fond a încălcat dispoziţiile O.U.G.
art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
În ceea ce priveşte obligarea autorităţii la acordarea de măsuri compensatorii prin echivelent pentru acest imobil, invocă dispoziţiile art. 18 alin.
art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000
Astfel, conform art. 3 alin.
art. 489 alin. (2) C. proc. civ
Doar recurenta - pârâtă Comisia Specială de retrocedare a formulat întâmpinare la recursul promovat de reclamantă, în cadrul căreia a invocat excepţia nulităţii acestui recurs, raportat la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 18 din Legea nr. 554/2004

Basis for annulment of the administrative act in the final orders.

Art. 20 din Legea nr. 554/2004

Basis for admitting the appeal and casating the lower court's decision.

Art. 497 C. proc. civ.

Basis for the procedure of rejudging the case after casation.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 16 septembrie 2025

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă, la data de 01.03.2023, iar pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Braşov la data de 02.03.2023, prin declinarea competenţei materiale, conform încheierii din 2 martie 2023, reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României -Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România, a solicitat instanţei anularea parţială a Deciziei nr. 10543/15.12.2022 emisă de Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România şi obligarea Comisiei Speciale de retrocedare să emită decizie de acordare de măsuri compensatorii pentru imobilul teren înscris în Cf nr. x a loc. Vulcan, identificat cu nr. top. x, sau restituirea în natură a acestuia, conform legii, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 66/F/2023 din data de 17 mai 2023 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a admis cererea formulată de reclamanta Parohia Evanghelică C.A.Vulcan, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, Comisia Specială de Retrocedare, dispunându-se anularea în parte a Deciziei nr. 10543/15.12.2022 emisă de Comisia Specială de Retrocedare şi obligarea Comisiei Speciale de Retrocedare să emită decizie prin care să acorde măsuri compensatorii şi pentru imobilul teren în suprafaţă de 1.538 mp, înscris în CF x Vulcan, nr. top x (nr. CF vechi x, nr. topografic x,259), respingându-se cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri - Sentinţa nr. 66/F/2023 din data de 17 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal - ambele părţi au promovat recurs.

În cadrul recursului său, reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan invocând motivul de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi admiterea contestaţiei, cu obligarea pârâtei la restituirea imobilului, conform legii.

În dezvoltarea criticilor sale recurenta a susţinut că instanţa de fond a încălcat prevederile art. 163 C. proc. civ. privind procedura de comunicare, hotărârea pronunţata fiind criticabilă sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

Pentru termenul de judecată din 2 mai 2023, primul termen de judecată în cauză, procedura de citare cu recurenta- reclamantă nu a fost îndeplinită, citaţia şi întâmpinarea pârâtei nefiind comunicate conform art. 163 al 2, 9,10 şi 11 C. proc. civ. la sediul reclamantei, sau electronic, la reprezentantul convenţional al acesteia.

Deopotrivă, recurenta - reclamantă, având în vedere acţiunea ce face obiectul dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Zărneşti, de a cărei dezlegare depinde existenţa dreptului său la restituirea în natură a imobilului ce face obiectul judecăţii, solicită suspendarea judecării prezentului recurs până la soluţionarea definitivă a cauzei menţionate.

In drept recursul a fost întemeiat pe art. 20 din Legea 544/2004, art. 483 şi art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., dar şi art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000.

La rândul său, pârâtă Comisia Specială de Retrocedare, în cadrul recursului, a solicitat admiterea acestei căi de atac, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii introductive, ca neîntemeiată.

Invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susţinut în esenţă recurenta - pârâtă că, prin hotărârea pronunţată instanţa de fond a încălcat dispoziţiile O.U.G. nr. 94/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Arată astfel recurenta - pârâtă că, în ipoteza în care, în prezenta speţă, autoritatea ar fi propus acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul teren în suprafaţă de 1538 m.p., identificat cu nr. top. x, ar fi eludat voinţa legiuitorului, prin nerespectarea condiţiilor impuse de prevederile legale, aspect care ar conduce în mod automat la un dezechilibru în materia acordării măsurilor reparatorii.

Consideră că ar fi fost un abuz asupra principiului menţinerii justului echilibru între interesul particular al foştilor proprietari şi interesul general al societăţii, dacă s-ar fi procedat la emiterea unei propuneri de acordare de măsuri compensatorii în măsura în care imobilul ce face obiectul prezentei speţe a fost înstrăinat ilegal şi putea fi retrocedat în natură dacă înstrăinarea nu avea loc sau dacă actele de înstrăinare erau declarate nule.

Este imperios a se respecta prevalenta restituirii în natură ridicată la rang de principiu de către legiuitor prin Legea nr. 165 din 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

Acest principiu trebuie coroborat cu precădere cu principiul menţinerii justului echilibru între interesul particular al foştilor proprietari şi interesul general al societăţii.

Or, în măsura în care actul de înstrăinare prin care imobilul preluat abuziv de către statul român este nul de drept, aspect care conduce automat la posibilitatea restituirii în natură a imobilului preluat abuziv din proprietatea solicitantului în perioada de referinţă a legii, nu există niciun just echilibru în a acorda măsuri reparatorii.

Insă, această măsură este imposibilă, întrucât, în mod ilegal, contrar dispoziţiilor prevăzute prin normele speciale, imobilul preluat abuziv a fost atribuit unor persoane fizice, împiedicându-se astfel posibilitatea restituirii în natură.

În ceea ce priveşte obligarea autorităţii la acordarea de măsuri compensatorii prin echivelent pentru acest imobil, invocă dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ potrivit cărora instanţa, soluţionând cererea, poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.

De lege lata, instanţa de judecată nu noate să dispună obligarea autorităţii la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, sub formă de puncte, pentru imobilele în litigiu, având în vedere cadrul procedurii administrative reglementată de O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, conform art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată cu modificările şi completările ulterioare, "Comisia specială de retrocedare va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată, sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specială."

Potrivit prevederilor art. 21 - 26 din Legea nr. 165/2013, procedura de soluţionare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea de către Comisia Naţională pentru Compensarea bnobilelor a deciziei entităţii învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de măsuri compensatorii).

Prin urmare, Comisia specială de retrocedare emite o decizie prin care face doar o propunere de acordare de măsuri compensatorii. Ulterior, dosarul aferent cererii de retrocedare, împreună cu decizia emisă de către recurentă, se transmite, în original, pe bază de proces-verbal de predare-primire, Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor care validează/invalidează în tot sau în parte decizia Comisiei speciale de retrocedare, care conţine propunerea de acordare de măsuri compensatorii şi dispune emiterea deciziei de compensare a imobilului.

Mai mult decât atât, susţine recurenta - pârâtă că atât doctrina, cât şi practica judecătorească sunt constante în a afirma că instanţa judecătorească nu va putea hotărî conţinutul actului şi nici condiţiile în care organul administrativ ar urma să rezolve cererea cu care a fost învestit.

In cazul în care s-ar recunoaşte acest drept instanţelor, s-ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat.

Prerogativele instanţei de contencios administrativ sunt restrânse, aceasta nefiind îndreptăţită să se substituie organului administrativ şi să impună adoptarea unor măsuri de natura celor solicitate de reclamantă, în caz contrar ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat.

Pentru toate aceste considerente, recurenta - pârâtă solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi pe fondul cauzei, în rejudecare, respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii formulate de reclamanta Parohia Evanghelică CA. Vulcan.

Apărările formulate în recurs

Doar recurenta - pârâtă Comisia Specială de retrocedare a formulat întâmpinare la recursul promovat de reclamantă, în cadrul căreia a invocat excepţia nulităţii acestui recurs, raportat la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pe fondul recursului reclamantei, solicită respingerea acestuia şi admiterea recursului său, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii reclamantei, ca neîntemeiată, reluând în esenţă susţinerile sale din cadrul recursului.

Răspunsul la întâmpinare

Recurenta - reclamantă Parohia Evanghelică C.A.Vulcan a combătut apărările recurentei - pârâte Comisia Specială de Retrocedare din cadrul întâmpinării, printr-un Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispoziţiile art. 4711 alin. (4) C. proc. civ. incidente şi în cazul recursului conform art. 494 C. proc. civ.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea cauzei, s-a fixat primul termen pentru judecarea recusurilor la data de 14 mai 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, deliberând mai întâi asupra cererii de suspendare a judecăţii litigiului, astfel cum a fost formulată de recurenta - reclamantă, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a suspendat judecata recursurilor până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Zărneşti.

Termenul de judecată din data de 16 septembrie 2025 a fost fixat de instanţă prin Rezoluţia din data de 03.07.2025, pentru a se pronunţa asupra cererii de repunere a cauzei pe rol, astfel cum a fost formulată de recurenta - reclamantă şi întemeiată pe dispoziţiile art. 415 pct. 1 C. proc. civ.

La acest termen de judecată, în temeiul art. 415 alin. (1) C. proc. civ., a dispus reluarea judecării procesului, la solicitarea recurentei - reclamante, având în vedere că nu mai subzistă motivul suspendării, dosarul nr. x/2023 fiind soluţionat definitiv de Tribunalul Braşov prin decizia civilă nr. 687/AP din data de 05 iunie 2025.

Totodată, după soluţionarea cu prioritate a excepţiei nulităţii recursului promovat de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan, astfel cum a fost invocată de recurenta-pârâtă în cadrul întâmpinării, în sensul respingerii acesteia, pentru considerentele expuse în practicaua acestei hotărâri, Înalta Curte, luând act de solicitarea ambelor recurente, de judecare a cauzei în lipsă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise şi a reţinut dosarul în pronunţare asupra recursurilor ce fac obiectul judecăţii.

Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului din ambele etape procesuale, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate şi de apărările din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan este fondat, urmând a fi admis în limitele şi pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare:

În fapt, prin cererea de retrocedare nr. x/21.02.2003, depusă în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reclamanta Parohia Evanghelică C.A.Vulcan, prin Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A.din România, a solicitat restituirea imobilului situat în comuna Vulcan nr. 288 judeţ Vraşov, înscris în C.F. nr. x a localităţii Vulcan, compus din casă de cărămidă şi curte cu o suprafaţă de 1155,60 mp, nr. top. x şi teren intravilan cu o suprafaţă de 399, 60 m.p. nr. top. x mp având destinaţia acuală de casă de locuit cu grădină.

Cererea de retrocedare a fost soluţionată prin Decizia nr. 10543 din 15.12.2022, emisă de pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România), în sensul respingerii cererii de retrocedare nr. x/21.02.2003 depusă de reclamantă cu privire la imobilul situat în comuna Vulcan nr. 288, jud. Braşov, înscris în CF nr. x, nr. top. x, compus din casă de cărămidă şi curte în suprafaţă de 1.538 mp, autoritatea motivând că imobilul-construcţie a fost înstrăinat de către Statul român, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/20.10.1998, deci ulterior datei de 22 decembrie 1989, iar terenul identificat cu nr. top. x a fost înstrăinat de Statul român în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 134/17.03.2022 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului Braşov - Comisia Judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar, cu titlu de atribuire, în favoarea a două persoane fizice.

Deopotrivă, Comisia Specială a constatat calitatea de persoană îndreptăţită a Parohiei Evanghelice C.A. Vulcan pentru a beneficia de prevederile O.U.G. nr. 94/2000 şi a propus acordarea de măsuri compensatorii solicitantei, în condiţiile Legii nr. 165/2013 pentru imobilul construcţie, înscris în CF nr. x a loc. Vulcan, identificat nr. top. x (nr. cadastral x), în suprafaţă de 312 mp situat în satul Vulcan nr. 287, comuna Vulcan, judeţul Braşov.

Aşadar, pentru suprafaţa de 1538 mp, cererea de retrocedare a fost respinsă, fără acordarea de măsuri compensatorii.

Învestită cu anularea parţială a Deciziei nr. 10543 din 15 decembrie 2022, emisă de pârâtă, instanţa de fond a admis cererea formulată de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan şi, pe cale de consecinţă, a dispus anularea în parte a Deciziei nr. 10543/15.12.2022 emisă de Comisia Specială de Retrocedare şi obligarea Comisiei Speciale de Retrocedare să emită decizie prin care să acorde măsuri compensatorii şi pentru imobilul teren în suprafaţă de 1.538 mp, înscris în CF x Vulcan, nr. top x (nr. CF vechi x, nr. topografic x,259), apreciind că interpretarea dată de pârâtă dispoziţiilor art. 7 alin. (1) O.G. nr. 94/2000 este eronată şi sancţiunea nulităţii absolute a actelor de înstrăinare făcute până la soluţionarea procedurilor administrative nu intervine de drept, ci numai în măsura în care persoana îndreptăţită înţelege să uzeze de o acţiune în constatarea nulităţii absolute a acestui act. Aşadar, deşi art. 7 alin. (1) O.G. nr. 94/2000 prevede sancţiunea nulităţii absolute, modalitatea concretă de obţinere/aplicare a acestei sancţiuni presupune parcurgerea unei proceduri judiciare, care presupune resurse de timp şi financiare din partea beneficiarului.

Înalta Curte nu împărtăşeşte această opinie a judecătorului fondului şi soluţia dată de aceasta, de emitere a deciziei prin care să acorde măsuri compensatorii şi pentru imobilul teren în suprafaţă de 1538 m.p. înscris în CF vechi nr. x, nr. topografic x,259, motiv pentru care aceasta urmează a fi reformată, în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

"(1) Imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcaşele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foştilor proprietari, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.".

De asemenea, potrivit art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000, " 1) În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 5 alin. (5).".

Totodată, articolul 7 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că " Sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinaţiei, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.".

Potrivit încheierii nr. 11244/07.04.2022, foaia B, poz. 6 din C.F. nr. x a localităţii Vulcan, pentru terenul cu suprafaţa de 1538 m.p. se întabulează dreptul de proprietate în favoarea a două persoane fizice, cu titlu de atribuire conform Legii nr. 18/1991, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 134/17.03.2022 emisă de Instituţia Prefectului Braşov, Comisia Judeţeană de aplicare a legii fondului funciar.

Însă, împotriva Hotărârii nr. 134/17.03.2022 emisă de Instituţia Prefectului Braşov, Comisia Judeţeană de aplicare a legii fondului funciar, ce a stat la baza respingerii de către pârâtă a cererii de retrocedare, atât recurenta - reclamantă Parohia Evanghelică C.A.Vulcan cât şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor au promovat acţiuni în anulare, acestea fiind înregistrate pe rolul Judecătoriei Zărneşti, respectiv pe rolul Judecătoriei Braşov la data de 20.04.2023 şi la data de 12.04.2023, sub nr. de dosar x/2023, respectiv nr. 9704/197/2023, dosarul nr. x/2023 fiind ulterior conexat la dosarul nr. x/2023.

Prin sentinţa civilă nr. 674 pronunţată la data de 17.09.2024, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 687/AP pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia Civilă (de respingere, ca neîntemeiate, a apelurilor) Judecătoria Zărneşti a dispus următoarele:

"Respinge excepţia lipsei de interes invocată prin întâmpinare.

Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan, reprezentată legal de preot A. în contradictoriu cu pârâţii Comisia judeţeană de fond funciar Brasov, prin reprezentant legal, Comisia locală de fond funciar Vulcan, prin reprezentant legal, U.A.T. Vulcan, prin reprezentant legal, B. şi C..

Admite cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului conex nr. x/2023 privind pe reclamanta AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâţii Comisia judeţeană de fond funciar Brasov, prin reprezentant legal, Comisia locală de fond funciar Vulcan, prin reprezentant legal, U.A.T. Vulcan, prin reprezentant legal, B. şi C..

Constată nulitatea absolută a Hotărârii nr. 134/2022 emisă de Comisia Judeţeană de fond funciar Braşov prin care s-a atribuit în proprietate pârâţilor B. şi C. terenul în suprafaţă de 1538 mp, situat în com. Vulcan, sat Vulcan, str. x, înscris în CF nr. x Vulcan şi desfiinţează actele subsecvente încheiate.

Dispune rectificarea cărţii funciare nr. x Vulcan prin reînscrierea imobilului în proprietatea Statului şi domeniul privat al UAT Vulcan.".

Or, raportat la această soluţie, dar şi la dispoziţiile art. 1 şi art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 94/2000, respectiv art. 6 pct. 2 lit. a) din H.G. nr. 1094/2005 privind normele metodologice se aplicare a ordonanţei anterior menţionată, Înalta Curte constată că se impune casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea în parte a acţiunii formulate de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare, în sensul anulării în parte a Deciziei nr. 10543/15.12.2022 emisă de pârâtă şi obligării pârâtei la reanalizarea cererii de retrocedare nr. x/21.02.2003, cu privire la imobilul - teren înscris în CF nr. x a localităţii Vulcan, identificat cu nr. top. x.

Astfel, având în vedere dispoziţiile art. 2 lit. a) din H.G. nr. 1094/2005 privind normele metodologice se aplicare a O.U.G. nr. 94/2000, ce prevăd că " a)în situaţia în care instanţa judecătorească dispune anularea actului juridic de înstrăinare a imobilului şi restabilirea situaţiei anterioare, apreciind că nu au fost respectate dispoziţiile imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării, Comisia specială de retrocedare poate, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă, să dispună retrocedarea imobilului solicitat", dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, conform cărora " (6)Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare prevăzută la art. 2 va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată, sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specială. În situaţia în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menţiona că proprietarul are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.", Înalta Curte reţine că instanţa de judecată nu se poate substitui intimatei-pârâte în efectuarea verificării tuturor condiţiilor pentru retrocedarea imobilului teren în suprafaţă de 1538 m.p. înscris în CF nr. x a localităţii Vulcan, identificat cu nr. top. x, fără a încălca principiul separaţiei puterilor în stat.

În consecinţă, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, dar şi în raport de textele normative anterior reţinute, Înalta Curte constată că se impune anularea în parte a Deciziei nr. 10543/15.12.2022, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia la reanalizarea cererii de retrocedare nr. x/21.02.2003, cu privire la imobilul - teren înscris în CF nr. x a localităţii Vulcan, identificat cu nr. top. x, prin verificarea îndeplinirii tuturor condiţiior prevăzute de O.U.G. nr. 94/2000 pentru retrocedarea imobilelor.

Retine Înalta Curte ca procedura reglementata de O.U.G. nr. 94/2000 se finalizează prin emiterea unei decizii de către Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, decizie care are natura unui act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din legea nr. 554/2004 şi a cărei legalitate poate fi verificata de către instanţa de contencios administrativ în condiţiile art. 3 alin. (7) din ordonanţa.

Parcurgerea acestei etape este obligatorie în condiţiile în care cererea de restituire poate fi soluţionată în sensul respingerii sau în sensul admiterii şi retrocedării imobilului în natură, sesizarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor impunându-se doar pentru situaţiile în care Comisia constituita in condiţiile O.U.G. nr. 94/2000 constată ca solicitantul are calitate de persoana îndreptăţita şi a făcut dovada dreptului său de proprietate si a preluării abuzive a imobilului (în condiţiile speciale reglementate de ordonanţa), însă imobilul nu mai poate fi restituit în natura motiv pentru care propune acordarea de masuri compensatorii prin echivalent.

În condiţiile în care Hotărârea nr. 134/17.03.2022 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului Braşov - Comisia Judeţeană de aplicare a legii fondului funciar, ce a stat la baza soluţiei de respingere a cererii de retrocedare nr. x/21.02.2003 cu privire la imobilul-teren înscris în CF nr. x a localităţii Vulcan, identificat cu nr. top. x, dispusă prin Decizia nr. 10543/15.12.2022, a fost anulată definitiv de instanţă, Înalta Curte, având în vedere cadrul procedurii administrative reglementată de O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, va respinge cererea reclamantei de emitere a deciziei de acordare de măsuri compensatorii, ca prematură.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele prezentate anterior, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, va admite în parte acţiunea formulată de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare, în sensul anulării în parte a Deciziei nr. 10543/15.12.2022 emisă de pârâtă şi obligării pârâtei la reanalizarea cererii de retrocedare nr. x/21.02.2003, cu privire la imobilul - teren înscris în CF nr. x a localităţii Vulcan, identificat cu nr. top. x, respingând cererea reclamantei, de emitere a deciziei de acordare de măsuri compensatorii, ca prematură.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan împotriva sentinţei nr. 66/F/2023 din data de 17 mai 2023 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează hotărârea recurată şi rejudecând:

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Vulcan în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare.

Anulează în parte Decizia nr. 10543/15.12.2022 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta la reanalizarea cererii de retrocedare nr. x/21.02.2003, cu privire la imobilul - teren înscris în CF nr. x a localităţii Vulcan, identificat cu nr. top. x.

Respinge cererea reclamantei de emitere a deciziei de acordare de măsuri compensatorii, ca prematură.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 16 septembrie 2025.