Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3867/2024 AI generated

Incompatibility of public hospital section head with private company administration status under Health Law

Case Number Decizia nr. 3867/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal and rejected the exception of inadmissibility, upholding the lower court’s decision that favored the National Integrity Agency (ANI), thereby confirming the validity of the ANI evaluation report. The case involved a public hospital department head who challenged the ANI report finding she was in a state of incompatibility by simultaneously serving as the head of the Hospital’s Integrated Dental Outpatient Department and as an administrator of a private limited liability company, while also failing to declare the company's role in her asset and interest declarations. The court determined that, despite the appellant’s argument that the outpatient unit was not a formal "section" and did not involve public budget management in the same manner as clinical sections, the functional integration of the unit within the hospital structure and the administration of public resources made the incompatibility prohibitions applicable; the court held that the lower court correctly applied Article 178(1)(g) and Article 185(15) of Law No. 95/2006, which extend incompatibility rules to heads of sections, laboratories, and medical services in public hospitals, concluding that the prohibition is not contingent on the existence of commercial contracts between the private entity and the public hospital.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (2) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006, art. 326 din Legea nr. 286/2009, art. 185 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, art. 185 alin. (7) din Legea nr. 95/2006; Incompatibility of public hospital section head with private company administration status under Health Law: The case involved a public hospital department head who challenged the ANI report finding she was in a state of incompatibility by simultaneously serving as the head of the Hospital’s Integrated Dental Outpatient Department and as an administrator of a private limited liability company, while also failing to declare the company's role in her asset and interest declarations. The court determined that, despite the appellant’s argument that the outpatient unit was not a formal "section" and did not involve public budget management in the same manner as clinical sections, the functional integration of the unit within the hospital structure and the administration of public resources made the incompatibility prohibitions applicable; the court held that the lower court correctly applied Article 178(1)(g) and Article 185(15) of Law No. 95/2006, which extend incompatibility rules to heads of sections, laboratories, and medical services in public hospitals, concluding that the prohibition is not contingent on the existence of commercial contracts between the private entity and the public hospital.

Keywords

AI generated
hospital liability public health medical report legal entity public administration liability of the administration

Cited Legislation

AI generated
art. 488 alin. (2) din C. proc. civ
Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (2) din C. proc. civ.
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006
- art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
art. 326 din Legea nr. 286/2009
S.R.L., aspecte ce constituie indiciu de săvârşire a infracţiunii de "fals în declaraţii" prevăzut de dispoziţiile art. 326 din Legea nr. 286/2009".
art. 185 alin. (1) din Legea nr. 95/2006
95/2006, raportat la faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin.
art. 185 alin. (7) din Legea nr. 95/2006
95/2006, raportat la faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin.
art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006
Anterior acestei modificări, art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 reglementa astfel:
art. 248 C. proc. civ
Având a se pronunţa, cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., asupra excepţiei nulităţii recursului promovat, invocată de intimata-pârâtă, Înalta Curte constată că nu este fondată.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

Substantive procedural basis cited in the dispositive for rejecting the appeal as unfounded.

art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural rule cited in the dispositive governing the decision on the appeal.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 07.11.2022 sub dosar nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Integritate (ANI), solicitând instanţei să dispună anularea raportului de evaluare ANI nr. x.

2. Sentinţa instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 85 din 14 iunie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 85 din 14 iunie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecarea cauzei, să se admită contestaţia formulată, iar pe cale de consecinţă să se dispună anularea Raportului de evaluare nr. x/17.10.2022 emis de Autoritatea Naţională pentru Integritate, comunicat la data de 25.10.2022, obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (2) din C. proc. civ. "Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor". Sentinţa recurată a fost dată fără drept de apel.

Hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Sentinţa civilă nr. 85/14.06.2023 a fost pronunţată cu aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor:

- art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 185 alin. (1) şi alin. (15) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Ordinului ministrului sănătăţii nr. 953/31.07.2013 privind aprobarea structurii organizatorice a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

- Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului;

La data de 05.11.2019, Agenţia Naţională pentru Integritate a fost sesizată de o persoană fizică cu privire la faptul că recurenta-petentă a nu ar fi respectat regimul juridic al incompatibilităţilor "...medic stomatolog cu practică publică în jud. Mureş ...în calitate de preşedintă a Comisiei Superioare de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Stomatologi România a încălcat Legea nr. 95/2006, art. 526 (b) şi art. 529 (3) şi (4) ...în perioada 2012-2016 a fost decan la Facultatea de medicină dentară din Târgu-Mureş, fiind şi director de departament MD (din 2012 - prezent) dar şi medic şef Ambulator de specialitate Stomatologie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş (1996-2016, aşa scrie în CV iar în declaraţia de avere pe 2019 apare şi cu venituri rezultate din funcţia de medic şef dar şi preşedinta Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Stomatologi România, această ultimă funcţie fiind de asemenea o funcţie de conducere şi de control ...ar fi membră în Comisia superioare de disciplină a Colegiului Medicilor Stomatologi România, acuzându-se faptul că de fapt este preşedinta acestei comisii şi că nu sunt declarate niciunde, în niciun an fiscal... veniturile obţinute în urma indemnizaţiei aferente acestei funcţii de conducere şi control din cadrul Colegiului Medicilor Stomatologi din România...".

În urma controlului efectuat ANI a emis Raportul de evaluare nr. x/17.10.2022 emis de Autoritatea Naţională pentru Integritate, în care s-au reţinut, în esenţă, că recurenta A.

- deţine, începând cu data de 01.06.2016, funcţia de Director al Departamentului MDI din cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" Târgu-Mureş;

- deţine începând cu data de 01.08.2019 funcţia de medic primar şef secţie - Ambulator integrat stomatologie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş;

- a deţinut, în perioada 08.04.2016 - 08.04.2020, mandatul 2016-2020, calitatea de membru al Comisiei superioare de disciplină a Colegiului Medicilor Dentişti din România şi funcţia de preşedinte al acestei comisii;

- deţine, începând cu data de 28.09.2005 calitatea de asociat (cotă parte de 50%) şi funcţia de administrator în cadrul S.C. B. S.R.L. (x, CUI x).

Referitor la perioada evaluată, din analiza situaţiei de fapt, prin raportare la prevederile legale mai sus menţionate cu privire la doamna A. se constată faptul că exercită începând cu data de 01.08.2019, simultan, funcţia de şef secţie - Ambulator integrat stomatologie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş şi de administrator al S.C. B. S.R.L., caz de incompatibilitate prevăzut de dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006".

S-a statuat astfel că există elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor, întrucât simultan cu funcţia de administrator la S.C. B. S.R.L., exercită, începând cu data de 01.08.2019 şi funcţia de şef secţie al Ambulatorului integrat stomatologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, caz de incompatibilitate prevăzut de dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006.

Există, de asemenea, elemente de încălcare a legii penale întrucât:

în declaraţiile de avere depuse în calitate de şef secţie - Ambulator integrat stomatologie (înregistrate cu nr. x/05.06.2019, nr. y/29.05.2020, nr. z/28.05.2021 şi fn/09.06.2022), nu a menţionat veniturile obţinute de la mai multe entităţi juridice;

în declaraţiile de interese depuse în calitate de şef de secţie - Ambulator integrat stomatologie (înregistrate cu nr. x/05.06.2019, nr. y/29.05.2020, nr. z/28.05.2021 şi fn/09.06.2022), nu a menţionat funcţia de administrator la S.C. B. S.R.L., aspecte ce constituie indiciu de săvârşire a infracţiunii de "fals în declaraţii" prevăzut de dispoziţiile art. 326 din Legea nr. 286/2009".

Raportul întocmit de ANI este netemeinic şi nelegal întrucât recurenta nu s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate exercitând, începând cu data de 01.08.2019, funcţia de şef secţie - Ambulator integrat stomatologie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş şi funcţia de administrator al S.C. B. S.R.L. şi nici nu se face vinovată de încălcarea legii penale.

Întrucât instanţa de contencios administrativ nu poate analiza constatările vizând pretinsa încălcare a legii penale, în prezenta cauză a formulat contestaţie exclusiv împotriva constatărilor din raport vizând pretinsa situaţie de incompatibilitate în care s-ar fi aflat exercitând, începând cu data de 01.08.2019, funcţia de şef secţie - Ambulator integrat stomatologie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş şi funcţia de administrator al S.C. B. S.R.L..

Contestaţia astfel formulată a fost, însă, respinsă de către Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal împotriva soluţiei de respingere pronunţată prin sentinţa civilă nr. 85/14.16.

Ca motive de nelegalitate a arătat că, prin preluarea susţinerilor pârâtei, instanţa de fond a reţinut că exercitarea de către recurentă a celor două funcţii ar dovedi existenţa unui caz de incompatibilitate prevăzut de dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006, raportat la faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "Secţiile, laboratoarele şi serviciile medicale ale spitalului public sunt conduse de un şef de secţie, şef de laborator sau, după caz, şef de serviciu(...)", iar potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (15) din aceeaşi lege, "Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. c), d), e) şi g) referitoare la incompatibilităţi şi ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese, sub sancţiunea rezilierii contractului de administrare şi a plăţii unei despăgubiri pentru daunele cauzate spitalului, în condiţiile legii, se aplică şi şefilor de secţie, de laborator şi de serviciu medical din spitalele publice".

Ţinând cont de faptul că, în conformitate cu dispoziţiile mai-sus citate, cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006 ("Funcţia de manager persoană fizică este incompatibilă cu: ...g) exercitarea funcţiei de membru în organele de conducere, administrare şi control în societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare") este aplicabil şi şefilor de secţie, iar recurenta ar fi ocupat o astfel de funcţie.

ANI a concluzionat existenţa unor "elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor", concluzie care a fost validată de către instanţa de fond.

Analiza instanţei de fond are, însă, la bază o interpretare greşită a funcţiei ocupate de către recurentă în cadrul unui spital public (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş), întrucât se reţine, în mod greşit, faptul că Ambulatoriul ar avea calitatea de "secţie" a spitalului, raportat strict la faptul că este o structură "în subordinea directă a directorului medical", iar "faptul că aceasta nu poartă denumirea exactă de secţie nu poate conduce la concluzia că ar fi o unitate separată".

Contrar celor statuate de către instanţa de fond, recurenta nu a susţinut că Ambulatoriul de specialitate stomatologie nu ar fi secţie motivat de faptul că nu poartă denumirea de "secţie", ci a evidenţiat calitatea Ambulatorului de specialitate stomatologie de structură distinctă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, fără rol de secţie, faţă de dispoziţiile din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 953/31.07.2013 privind aprobarea structurii organizatorice a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, astfel cum este confirmat şi prin adresa spitalului nr. x/03.05.2023, anexată la dosarul cauzei la data de 10.05.2023.

Astfel, Ordinul nr. 953/31.07.2013 atestă nu numai faptul că Ambulatoriul de stomatologie NU este o secţie a spitalului (de altfel, Ambulatoriul nu se regăseşte nici pe pagina de internet a spitalului la secţiunea "Secţiile spitalului" - https://www. spitalmures. ro/activitatea-medicala/sectiile-spitalului/), dar şi faptul că în cadrul acestui ambulatoriu "se desfăşoară activitate de învăţământ".

Aceleaşi concluzii rezultă şi din cuprinsul punctului 48 de la art. 21 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, din 20.10.2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1075bis din 13 noiembrie 2020, punct la care se regăseşte structura organizatorică "Ambulatoriu de specialitate - stomatologie (activitate învăţământ)".

Aşa cum a arătat şi instanţei de fond, menţionarea ambulatoriului de specialitate stomatologie la rubrica "Denumirea secţiei" nu îi conferă acestei structuri calitatea de secţie, având în vedere faptul că, în cadrul aceleiaşi rubrici, se regăsesc şi Serviciul financiar - Contabilitate, Serviciul aprovizionare, Serviciul tehnic, Compartimentul juridic etc, care, de asemenea, nu îndeplinesc calitatea de "secţii" ale spitalului.

În plus, în cadrul aceluiaşi art. 21 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, la poziţia 46, se regăseşte, separat, structura organizatorică "Ambulatoriu integrat spitalului cu cabinete în specialităţile", ceea ce dovedeşte, fără dubiu, faptul că activitatea de ambulatoriu este împărţită între cele două structuri, iar Ambulatoriu de specialitate - stomatologie desfăşoară exclusiv activitate de învăţământ, aşa cum se menţionează expres în toate actele de înfiinţare, organizare şi funcţionare a spitalului.

Chiar şi în ipoteza în care structura în care este încadrată recurenta ar urma regimul juridic al ambulatoriului integrat, aşa cum a evidenţiat şi prin contestaţie şi nu a fost combătut prin întâmpinare, nici Ambulatoriul integrat al spitalului nu are calitatea de "secţie" a spitalului, ţinând cont de reglementările din Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului, apărări care nu au fost deloc analizate de către instanţa de fond.

La art. 1 din Ordinul nr. 39/2008 se statuează în sensul că:

"(1) Ambulatoriul integrat al spitalului, organizat în cadrul unităţilor sanitare cu paturi, asigură asistenţa medicală ambulatorie şi are în structură, obligatoriu, cabinete medicale de specialitate care au corespondent în specialităţile secţiilor şi compartimentelor cu paturi, precum şi cabinete medicale în alte specialităţi, după caz, pentru a asigura o asistenţă medicală complexă.

Ambulatoriul integrat al spitalului face parte din structura spitalului, activitatea medicilor se desfăşoară în sistem integrat şi utilizează în comun platoul tehnic, cu respectarea legislaţiei în vigoare de prevenire a infecţiilor nosocomiale, în vederea creşterii accesibilităţii pacienţilor la servicii medicale diverse şi complete. Serviciile medicale ambulatorii vor fi înregistrate şi raportate distinct.

Ambulatoriul integrat al spitalului se organizează în aceeaşi clădire cu spitalul, de regulă la parterul unităţii, sau într-o altă clădire aparţinând unităţii sanitare, cu respectarea circuitelor organizatorice şi funcţionale în condiţiile legii.

În situaţia în care spitalul funcţionează în mai multe clădiri, acesta îşi va putea organiza cabinetele de specialitate la parterul clădirilor în care funcţionează secţiile sau compartimentele cu paturi respective ori în spaţiile în care sunt organizate cabinete în specialităţile respective, acestea constituind ambulatoriul integrat al spitalului. Cabinetele de specialitate nu se organizează în spaţiile unde funcţionează secţiile sau compartimentele de profil.

În cazul în care organizarea ambulatoriului integrat va modifica circuitele funcţionale ale spitalului, aprobate prin autorizaţia sanitară de funcţionare, reorganizarea se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare".

Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din ordinul anterior indicat:

"(1) Medicii încadraţi în actualul ambulatoriu de specialitate al spitalului, în cabinetele de specialitate care au corespondent în secţiile sau compartimentele cu paturi, vor fi preluaţi în secţiile sau compartimentele cu paturi care fac parte din structura spitalului, la cerere, urmând ca prin decizia comitetului director să fie stabilită secţia sau compartimentul în care vor fi preluaţi.

(2) Medicii de specialitate încadraţi în spital vor desfăşura activitate în sistem integrat, spital-ambulatoriul integrat, în cadrul programului normal de lucru, asigurând asistenţa medicală spitalicească continuă, în regim de spitalizare de zi şi ambulatorie. Activitatea integrată se poate desfăşura zilnic, săptămânal sau lunar, în conformitate cu modul de organizare a activităţii de către comitetul director, de comun acord cu şefii de secţii, în vederea creşterii accesibilităţii pacientului la servicii medicale corespunzătoare şi a asigurării continuităţii în acordarea îngrijirilor de sănătate. Programul astfel stabilit va fi comunicat casei de asigurări de sănătate cu care spitalul are contract.

Aşadar, raportat la dispoziţiile care stabilesc organizarea şi funcţionarea ambulatoriului integrat al spitalului, se poate observa faptul că această structură a spitalului nu îşi desfăşoară activitatea în mod independent, ci în relaţie cu activitatea secţiilor spitalului. Ambulatoriul integrat este, practic, o extensie a secţiilor spitalului.

Ignorând existenţa şi atribuţiile specifice ale celor două structuri organizatorice care desfăşoară activităţi de ambulatoriu, instanţa de fond a constatat că Ambulatoriu de specialitate - stomatologie ar desfăşura "şi activităţi de învăţământ, iar nu exclusiv astfel de activităţi" şi a reţinut că subsemnata ar fi desfăşurat atribuţii ce vizează administrarea banului public, strict raportat la "cuprinsul contractelor de administrare a secţiei".

În calitate de şef al Ambulatoriului de specialitate - stomatologie, recurenta a îndeplinit, în principal, atribuţii de organizare a activităţii de învăţământ desfăşurate în cadrul ambulatoriului de stomatologie, şi nu atribuţii specifice unei funcţii de conducere din cadrul unui spital public, cum sunt funcţiile de şefi de secţie, de laborator şi de serviciu medical, iar atribuţiile din deciziile de numire ori din contactele de administrare ale subsemnatei sunt preluări ale clauzelor standard ale unui contract de administrare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.

Cu alte cuvinte, împrejurarea că, în contractul încheiat cu spitalul, acesta a menţionat că funcţia recurentei este una de "medic şef de secţie" nu poate să îi confere ambulatoriului calitatea de secţie şi nici acesteia atribuţiile şi obligaţiile specifice acestei funcţii, mai ales că nu a ocupat această funcţie prin concurs sau prin examen, aşa cum există obligaţia în cazul şefilor de secţie (art. 185 alin, 1 din Legea nr. 95/2006), ci, de fiecare dată, a fost numită în funcţie pentru că deţine cel mai mare grad didactic dintre angajaţii ambulatoriului.

Precizează faptul că a fost numită în funcţie inclusiv în perioadele în care chiar şi ocuparea funcţiilor de medic şef al secţiilor clinice se dispunea prin concurs. Strict ca urmare a unei modificări recente a art. 185 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 numirea în funcţie a şefilor secţiilor universitare clinice, laboratoarele clinice şi serviciile medicale clinice, la propunerea senatului universităţii în care se află instituţia de învăţământ medical superior, cu avizul managerului.

Legiuitorul a indicat expres structurile organizatorice pentru care funcţia de şef atrage incompatibilitatea analizată de ANI, reţinând strict că art. 178 alin. (1) lit. g) se aplică "şi şefilor de SECŢIE, de LABORATOR şi de SERVICIU MEDICAL din spitalele publice". Aşadar, legiuitorul a făcut distincţie clară în privinţa structurilor vizate, iar funcţia de şef al ambulatoriului nu este menţionată printre funcţiile cărora li se aplică situaţia de incompatibilitate.

Instanţa de fond nu a analizat aceste apărări ale recurentei şi s-a limitat să evidenţieze aspecte de ordin teoretic şi dispoziţii ale deciziilor Curţii Constituţionale privitoare la principiul pe care îl apără dispoziţiile privind incompatibilitatea din cuprinsul Legii nr. 95/2006, şi anume acela al asigurării integrităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii persoanelor care exercită funcţii de conducere în administrarea banului public, fără a fi influenţat de activitatea desfăşurată în cadrul unei societăţi private.

Toate aceste reţineri ale instanţei de fond nu îi sunt, însă, aplicabile, în condiţiile în care a dovedit că activitatea de şef al Ambulatoriului de specialitate - stomatologie nu presupune administrarea banului public, sens în care a anexat contestaţiei formulate în cauză Adeverinţa nr. x/17.08.2022 eliberată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

Or, din cuprinsul acestei adeverinţe rezultă foarte clar faptul că "în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. c) din Norma metodologică pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public din 16.07.2010, parte integrantă din Ordinul nr. 1043/2010, coroborat cu dispoziţiile art. 201, alin. (3) din Legea nr. 95/2006, calitatea de ordonator principal de credite, în cazul spitalului public, aparţine Ministerului Sănătăţii, iar calitatea de ordonator terţiar de credite aparţine managerului spitalului public şi nu unei persoane fizice".

O altă concluzie a instanţei de fond, care este, de asemenea, inaplicabilă în cauză este aceea potrivit căreia activităţile de şef al Ambulatoriului de specialitate - stomatologie "se suprapun cu îndatoririle unui administrator al unei societăţi comerciale". Astfel, în speţă, nu există o astfel de suprapunere, atât timp cât nu a existat niciodată în derulare vreun contract între societatea B. şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, societatea nefiind înregistrată nici ca operator participant la procedurile de achiziţie publică în SEAP, aşa cum rezultă din Adeverinţa nr. x/17.08.2022 eliberată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, iar angajaţii din cabinet nu au contracte de muncă la Ambulatoriul de specialitate al spitalului.

Tot astfel, din Adeverinţa nr. x/02.11.2022 eliberată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, anexată contestaţiei, reiese faptul că nu figurează, pentru perioada 2015-2022, cu venituri din salarii realizate la societatea S.C. B. S.R.L., ci numai cu venituri din dividende pe anii 2016, 2019 şi 2020.

Aşadar, în raport cu S.C. B. S.R.L., recurenta a avut activă numai funcţia de asociat, funcţie neafectată de regimul incompatibilităţile, iar nu şi funcţia de administrator, pe care am ocupat-o strict raportat la exigenţele impuse de lege pentru înfiinţarea unei astfel de societăţi, respectiv exigenţele impuse de dispoziţiilor art. 15 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de Guvern nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "Unităţile medico-sanitare cu personalitate juridică, care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, vor funcţiona cu îndeplinirea următoarelor condiţii:[...] b) administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie să fie medici".

Pentru motivele arătate, nu se poate stabili existenţa unei incompatibilităţi legate de exercitarea funcţiei de medic şef şi calitatea de administrator al unei societăţi, calitate care nu interferează cu funcţia din cadrul spitalului şi la care nu ar fi avut reţineri să renunţe, în condiţiile în care munca în cadrul spitalului şi munca de profesor universitar la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş sunt oricum extrem de solicitante, pe lângă faptul că am şi alte atribuţii: conducător de doctorat, membru CNATDCU, membru în Comisia de specialişti a Ministerului Sănătăţii.

Instanţa de fond a ales să nu analizeze înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi care relevau clar faptul că nu a existat, niciun moment, vreo administrare a banului public şi nici măcar vreo suprapunere între activitatea de şef al Ambulatoriului de specialitate - stomatologie şi activitatea de administrator al unei societăţi cu activitate medicală. Procedând astfel, instanţa de fond a stabilit, netemeinic şi nelegal, faptul că îi sunt imputabile toate aspectele teoretice legate de presupusa lipsă de obiectivitate în îndeplinirea atribuţiilor funcţiei de conducere ocupate, deşi la dosar există dovezi că funcţiile nu au interferat şi, prin urmare, nu a existat posibilitatea de influenţare a activităţii desfăşurate în spital de activitatea desfăşurată în cadrul societăţii private.

Pe de altă parte, în măsura în care s-ar aprecia că funcţia în care am fost numită este o funcţie care ar putea atrage aplicabilitatea incompatibilităţilor aplicabile şefului de secţie, vă rog să observaţi faptul că prevederile art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data prezentei, reglementează în sensul că "Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. c), d), e) şi g) referitoare la incompatibilităţi şi ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese, sub sancţiunea rezilierii contractului de administrare şi a plăţii unei despăgubiri pentru daunele cauzate spitalului, în condiţiile legii, se aplică şi şefilor de secţie, de laborator şi de serviciu medical din spitalele publice. ".

Această formă a normei legale este rezultatul unei modificări a Legii nr. 95/2006 adusă prin Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2016, în vigoare de Ia 22.11.2016. Anterior acestei modificări, art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006 reglementa astfel:

"Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. b), c) şi d) referitoare la incompatibilităţi şi ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese, sub sancţiunea rezilierii contractului de administrare, se aplică şi şefilor de secţie, de laborator şi de serviciu medical din spitalele publice".

Aşadar, înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2016, dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006 nu erau aplicabile şefilor de secţie ai spitalelor publice.

Recurenta a fost numită în funcţia de medic şef la Ambulatoriul de stomatologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş încă din anul 2007, la încheierea contractului depunând toate diligentele pentru a nu exercita funcţia în condiţii de incompatibilitate sau conflict de interes.

A îndeplinit cu bună-credinţă şi devotament atribuţiile acestei funcţii, neexistând nicio informare ulterioară ocupării funcţiei de conducere cu privire la modificări legislative de natură să stabilească vreo situaţie de incompatibilitate în ceea ce o priveşte, mai ales că reprezentanţii spitalului cunoşteau calitatea sa de administrator al unei societăţi.

Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006 se referă la "exercitarea funcţiei de membru în organele de conducere, administrare şi control în societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", conţinând o reglementare care nu este accesibilă interpretării unei persoane care nu are studii juridice, astfel că i-ar fi fost dificil să stabilesc dacă i se aplică sau nu. În calitate de medic şi cadru didactic, principala preocupare este sănătatea pacienţilor şi asigurarea, în condiţii optime, a asistenţei medicale, precum şi instruirea corespunzătoare a studenţilor şi rezidenţilor, iar nu urmărirea modificărilor legislative şi interpretarea acestora.

Solicită admiterea cererii de recurs, casarea sentinţei recurate şi rejudecând litigiul în fond, să se admită contestaţia formulată, iar pe cale de consecinţă să se dispună anularea Raportului de evaluare nr. x/17.10.2022 emis de Autoritatea Naţională pentru Integritate, comunicat la data de 25.10.2022.

În drept a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 şi urm. C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 20 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, precum şi actele normative menţionate.

In susţinerea recursului a solicitat proba cu înscrisuri.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimata pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a depus întâmpinare la data de 25 septembrie 2023 în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului declarat, iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă, ca fiind nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Având a se pronunţa, cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., asupra excepţiei nulităţii recursului promovat, invocată de intimata-pârâtă, Înalta Curte constată că nu este fondată.

Din lecturarea memoriului de recurs se evidenţiază invocarea formală a motivului de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1), punctul 8 C. proc. civ., precum şi dezvoltarea unor critici, astfel că nu se poate concluziona că recursul nu este motivat.

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate, a apărărilor expuse în întâmpinare, precum şi a cadrului legal incident speţei deduse judecăţii, Înalta Curte apreciază că recursul promovat de recurenta-reclamantă nu este fondat, pentru considerentele ce succed.

Prealabil analizei în concret a argumentelor expuse prin memoriul de recurs, Înalta Curte subliniază faptul că recursul este o cale de atac extraordinară, prin intermediul căreia instanţa de control judiciar verifică exclusiv conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile în cauzei, după cum se arată în cuprinsul dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurent-reclamantă în susţinerea recursului, Înalta Curte precizează că acesta este incident când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind vorba despre cauze de nelegalitate şi nu de netemeinicie ale hotărârii judecătoreşti.

Aşadar, criticile de netemeinicie a hotărârii, respectiv, cele care vizează situaţia de fapt, nu pot face obiectul recursului, după cum s-a reţinut în cele de mai sus.

Cel de-al optulea motiv de recurs presupune faptul că, fie instanţa de fond nu a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie a recurs la aceste texte, însă le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, ori le-a aplicat greşit. în toate cazurile, pentru a constitui un motiv de recurs încălcarea sau aplicarea greşită a normei de drept material trebuie să se reflecte în dispozitivul hotărârii atacate, în caz contrar recurentul neputând justifica o vătămare de natură a impune casare deciziei.

Reglementând această cale de atac într-o manieră restrictivă, specifică de altfel căilor de atac extraordinare, legiuitorul a limitat, pe de o parte, sfera criticilor ce pot fi deduse controlului instanţelor de recurs, declarându-le admisibile numai pe cele ce pot fi subsumate motivelor de casare expres prevăzute prin dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., dar totodată a instituit, în sarcina autorilor acestei căi de atac, sub sancţiunea nulităţii cererii, obligaţia de motivare a recursului.

În mod corect instanţa de fond a respins acţiunea promovată.

Recurenta -reclamantă a invocat, din perspectiva greşitei aplicări a normelor de drept material, greşita aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 178 alin. (1) lit. g) din lg. 95/2006, art. 185, alin. (1) şi 15 din Lg. 95/2006, Ordinele nr. 953/2013 şi 39/2008 ale Ministrului Sănătăţii Publice.

Reţine Înalta Curte că prin prezentul demers judiciar recurenta-reclamanta a solicitat anularea raportului de evaluare ANI nr. x.

Prin raportul de evaluare atacat, emis de intimata-pârâtă Agenţia Naţională Pentru Integritate s-a reţinut în sarcina recurentei-reclamante A. încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor deoarece a deţinut şi exercitat simultan, începând cu data de 01.08.2019, funcţia de şef secţie al Ambulatoriului integrat Stomatologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş şi cea de administrator al S.C. B. S.R.L..

În conturarea elementelor de încălcare a regimului juridic al incompatibilităţilor emitentul a avut în vedere dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006.

Conform prevederilor art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006, "Funcţia de manager persoană fizică este incompatibilă cu: (...) g) exercitarea funcţiei de membru în organele de conducere, administrare şi control în societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Potrivit art. 185 alin. (15) din Legea nr. 95/2006, în vigoare în perioada de referinţă, "Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. c), d), e) şi g) referitoare la incompatibilităţi şi ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese, sub sancţiunea rezilierii contractului de administrare şi a plăţii de despăgubiri pentru daunele cauzate spitalului, în condiţiile legii, se aplică şi şefilor de secţie, de laborator şi de serviciu medical din spitalele publice".

În esenţă, recurenta-reclamantă reclamă faptul că aceasta nu ar îndeplini funcţia de şef secţie, susţinându-se că Ambulatoriul integrat al spitalului nu ar avea calitatea de secţie.

În mod corect a reţinut instanţa de fond că Ambulatoriul de specialitate stomatologie face parte din structura organizatorică a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş, conform datelor transmise chiar de către această instituţie, fiind în subordinea directă a directorului medical împreună cu secţiile clinice, blocurile operatorii, laboratoare şi alte compartimente. Faptul că aceasta nu poartă denumirea exactă de secţie nu poate conduce la concluzia că ar fi o unitate separată, căreia nu i s-ar aplica dispoziţiile legale generale ce vizează regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor.

Din cuprinsul actelor de numire a recurentei-reclamante în poziţia analizată de intimata-pârâtă, rezultă că aceasta îndeplineşte funcţia de şef secţie, chiar dacă această titulatură nu apare în denumirea ambulatoriului pe care îl conduce.

Astfel, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, prin Decizia nr. 1586/01.08.2016 recurenta reclamanta a fost numită în funcţia de medic şef secţie la Ambulatoriul de specialitate stomatologie, fiind încheiat ulterior, în baza acestei decizii, Contractul de administrare nr. x/01.08.2016, în care se arată expres că se are în vedere un contract de administrare a secţiei (art. III pct. 1), fiind prevăzute şi drepturile şi obligaţiile şefului de secţie (art. IV A.1 şi A.2). Contractul de administrare astfel încheiat a fost prelungit prin Actele adiţionale nr. x/26.07.2019 şi y/22.10.2019, ulterior fiind emisă Decizia nr. 1524/31.01.2020, prin care recurenta-reclamanta este numită cu delegaţie medic şef secţie al Ambulatoriului stomatologie, fiindu-i stabilite de asemenea drepturile şi obligaţiile în această calitate.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată efectiv în calitatea de conducător al Ambulatoriului de specialitate, contrar susţinerilor recurentei-reclamante, prima instanţă a constatat în mod corect că acest ambulatoriu desfăşoară şi activităţi de învăţământ, dar nu exclusiv. Din cuprinsul contractelor de administrare a secţiei şi a deciziei de numire, rezultă cu claritate faptul că în calitatea sa de şef secţie recurenta-reclamanta desfăşoară o varietate de activităţi, inclusiv angajarea de cheltuieli în limita bugetelor aprobate, propuneri de buget, încheierea de contracte etc.

Or, tocmai în considerarea acestor atribuţii ce vizează administrarea banului public au fost elaborate şi adoptate actele normative ce reglementează incompatibilităţile şi interdicţiile.

În mod judicios a reţinut prima instanţă că, în calitatea sa de şef secţie Ambulatoriu de specialitate recurenta-reclamanta efectuează operaţiuni în vederea aducerii la îndeplinire a obiectului de activitate al acestuia, activităţi ce se suprapun cu îndatoririle unui administrator al unei societăţi comerciale, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 31/1990. Totodată, deşi prevederile art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006 nu impun o condiţie suplimentară şi nu disting cu privire la obiectul de activitate al societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, faptul că obiectul principal de activitate al societăţii S.C. B. S.R.L. constă în "activităţi de asistenţă stomatologică" cod CAEN 8623, ar fi de natură să o determine pe recurenta-reclamantă, care deţinea concomitent o funcţie de conducere în cadrul spitalului public, cu atribuţii administrative şi medicale, să respecte regimul incompatibilităţilor, astfel încât actul de administrare exercitat în baza funcţiei de şef de secţie să nu fie influenţat de activitatea desfăşurată în cadrul unei societăţi private.

De remarcat şi poziţia Curţii Constituţionale, exprimată prin Deciziile nr. 844/2015 şi nr. 611/2018, care a statuat că respectarea textului de lege îl protejează pe cel care exercită funcţia de şef de secţie de suspiciuni cu privire la modul de administrare a banului public.

Aşadar, este lipsit de relevanţă dacă societatea comercială la care recurenta-reclamanta avea calitatea de administrator a avut sau nu raporturi contractuale cu unitatea medicală sau dacă a participat la proceduri de achiziţie publică, interdicţia existând independent de aceste elemente.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificat motivul de casare a sentinţei prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului declarat de reclamanta A. invocată de intimata pârâtă Agenţia Naţională de Integritate.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 85 din 14 iunie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.