State aid project funding refusal upheld where applicant failed to substantively demonstrate industrial research stages despite meeting formal scoring thresholds

Şedinţa publică din data de 02 iulie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 23.06.2023, reclamanta A. S.R.L. a solitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Direcţia Generală Creştere Inteligentă Digitalizare şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării - Direcţia Generală Organism Intermediar Cercetare, în principal, constatarea îndeplinirii condiţiilor de la punctul 4.2.3. "Reguli specifice de selecţie" din Ghidul Solicitantului şi, pe cale de consecinţă, obligarea MCID-DGOIC la declanşarea procedurilor de selecţie şi contractare pentru proiectul cu cod MySMIS 156393, titlu proiect - "Dezvoltarea unui produs inovativ de tip B. de tipul Asistent virtual Raţional bazat pe C.".

În subsidiar, reclamanta a solicitat anularea parţială a Deciziei MIPE-DGCID nr. 156689/22.12.2022 privind soluţionarea contestaţiei formulate de solicitantul A. S.R.L., în ceea ce priveşte respingerea contestaţiei cu privire la criteriul eliminatoriu nr. 3 din grila de evaluare tehnico-financiară; anularea parţială a Notificării MCID-DGOIC nr. 330485/11.11.2022 şi a Fişei de Evaluare Tehnică şi Financiară Panel din 09.11.2022, în ceea ce priveşte criteriul eliminatoriu nr. 3 din grila de evaluare tehnico-financiară; constatarea îndeplinirii condiţiilor de admitere la finanţare, conform punctului 4.2.3 din Ghidul Solicitantului.

Totodată, reclamanta a solicitat obligarea MCID-DGOIC la declanşarea procedurilor de selecţie şi contractare pentru proiectul cu cod MySMIS 156393, titlu proiect - "Dezvoltarea unui produs inovativ de tip B. de tipul Asistent virtual Raţional bazat pe C.", iar în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, a invocat excepţia de nelegalitate a Ordinului MIPE nr. 883/07.06.2022 de aprobare a Ghidului Solicitantului, în ceea ce priveşte criteriile eliminatorii de la punctul 4.2 "Grile de evaluare tehnico-financiară şi selecţie".

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 333 din 17 iulie 2024 Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondate excepţia de nelegalitate a Ordinului Ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene nr. 883/07.06.2022, pentru aprobarea Ghidului Solicitantului, precum şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Direcţia Generală Creştere Inteligentă Digitalizare şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării - Direcţia Generală Organism Intermediar Cercetare.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs recurenta-reclamantă A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea primei instanţe este rezultatul încălcării şi aplicării eronate a dispoziţiilor art. 4.2.3. din Ghidul Solitantului, conform cărora după finalizarea etapei de evaluare şi selecţie a proiectelor, vor fi admise la finanţare numai acele propuneri care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: - au un punctaj total 70 de puncte; - au obţinut un scor de 20 puncte la oricare dintre criteriile din grilă; - nu au 0 sau 1 punct la niciun subcriteriu.

Recurenta, în urma formulării contestaţiei administrative, a îndeplinit toate condiţiile prevăzute în Ghid pentru ca proiectul să fie admis la finanţare, respectiv: - proiectul a avut un punctaj total de de 70 de puncte, deci un punctaj total 70 de puncte; - proiectul a obţinut un scor de 20 puncte la oricare dintre criteriile din grilă; - proiectul nu a avut 0 sau 1 punct la niciun subcriteriu

De asemenea, instanţa a aplicat greşit art. 44 din Anexa Ordinului nr. 3822/2015 (Ghidul Solitantului fiind emis în aplicarea Ordinului nr. 3822/2015). Potrivit dispoziţiilor indicate:

"Criteriile de evaluare pentru proiectele finanţate prin schemă vizează: a) relevanţa ştiinţifică şi impactul economic al proiectului; b) calitatea şi maturitatea proiectului; c) sustenabilitatea proiectului şi capacitatea de implementare şi operaţionalizare."

În urma parcurgerii criteriilor de evaluare prevăzute expres de art. 44 din Anexa Ordinului nr. 3822/2015, recurenta a obţinut punctajul necesar admiterii Ia finanţare. Sub acest aspect, în cadrul cererii de chemare în judecată, a fost invocată excepţia de nelegalitate a respectivelor criterii eliminatorii, întrucât prin Ghid ele nu au fost asociate sub nicio formă cu vreunul dintre criteriile de evaluare prevăzute expres de lege, fiind încălcat principiul legalităţii actelor administrative.

Instanţa de fond, prin hotărârea recurată, a interpretat în mod eronat dispoziţiile legale incidente, realizând o aplicare greşită a dispoziţiilor referitoare la etapa conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului şi a proiectului, coroborându-le cu dispoziţiile referitoare la etapele evaluării tehnice şi a celei de selecţie.

Astfel, în mod greşit, instanţa a susţinut legalitatea demersurilor pârâtelor de a introduce noi criterii, indicând dispoziţii legale care priveau verificarea eligibilităţii reclamantei şi a proiectului, etapă în care societatea a fost admisă şi cu privire la care la care nu au fost formulate obiecţiuni referitoare la situaţia de fapt sau de drept.

În concret, instanţa a reţinut aplicabilitatea art. 13 alin. (2) din Ordinul nr. 3822/2015, în condiţiile în care acest articol privea eligibilitatea beneficiarului, care deja a fost analizată de către MCID-DGOIC sub aspectul îndeplinirii tuturor condiţiilor de către societatea reclamantă. De asemenea, instanţa a reţinut aplicabilitatea art. 8 din O.U.G. nr. 130/2020 care priveşte criteriile de eligibilitate stabilite de Ghidul Solitantului, nicidecum criteriile de evaluare a proiectului.

Conform criteriului eliminatoriu nr. 3 de la art. 4.2. din Ghidul Solicitantului:

"Referatul depus pentru rezultatele de cercetare deţinute şi aplicate în proiect răspunde cerinţelor din ghid, respectiv: - sunt evidenţiate rezultatele obţinute; - descrierea şi documentele susţinătoare depuse demonstrează că rezultatele obţinute au parcurs etape de cercetare industriala ce permit în cadrul proiectului realizarea inovării propuse."

Prin criticile expuse în cadrul cererii de chemare în judecată s-a arătat că motivele de respingere sunt nelegale, întrucât dacă ar fi fost cunoscute prin intermediul Ghidului Solicitantului, reclamanta ar fi avut o altă conduită în ceea ce priveşte documentele necesare pentru susţinerea îndeplinirii criteriului.

În acest sens, cu titlu de exemplu, s-a arătat că prin Ghid a fost solicitată depunerea rezumatului raportului ştiinţific, iar evaluatorii au constatat neîndeplinirea criteriului eliminatoriu pe considerentul că societatea care a întocmit acest rezumat nu are dovedită experienţă în domeniul inteligenţei artificiale (condiţie care nu a fost prevăzută în nicio măsură în Ghidul Solicitantului). De asemenea, un alt motiv de respingere a fost reprezentat de constatarea existenţei unui "preţ derizoriu" între reclamantă şi terţul prestator, aspect care reprezintă o apreciere total subiectivă a evaluatorului, nefiind o cerinţă de verificare prevăzută în Ghid.

Spre deosebire de analiza efectuată de către instanţă cu privire la excepţia de nelegalitate, unde, în mod greşit, a fost invocată aplicabilitatea unor dispoziţii din cadrul etapei de verificare administrativă, în această situaţie, se poate observa lipsa de consecvenţă a raţionamentelor de fundamentare a hotărârii recurate.

În concret, cu toate că evaluatorii, în etapa verificării tehnice (nu administrative), au invocat motive care ar fi trebuit să privească verificarea administrativă (formală) a documentaţiei - preţ, experienţă prestator, etc. -, instanţa a îmbrăţişat validitatea acestor argumente în mod greşit, în cadrul evaluării tehnice. De subliniat este inclusiv faptul că elementele referitoare la preţul contractului şi la experienţa prestatorului nu erau reglementate în cadrul niciunei proceduri din Ghidul Solicitantului.

Suplimentar, tot în această privinţă, prin hotărârea recurată instanţa a aplicat în mod greşit dispoziţiile din Ghid, întrucât a procedat la constatarea lipsei caracterului detaliat al documentului depus (rezumatul raportului ştiinţific), în condiţiile în care Ghidul Solitantului prevedea doar depunerea unui rezumat, nu depunerea întregului raport.

Reluând detalierea etapelor procesului de verificare şi evaluare a cererilor de finanţare, recurenta a subliniat faptul că admiterea la finanţare nu era condiţionată de îndeplinirea criteriilor eliminatorii de la procedura de evaluare, ci, în mod expres, admiterea la finanţare era condiţionată exclusiv de respectarea condiţiilor referitoare la punctaj.

În fapt, societăţii i-a fost evaluat proiectul, nefiind aplicată sancţiunea prevăzută expres în cadrul etapei prealabile evaluării propriu-zise, acesta îndeplinind, după evaluare, toate condiţiile necesare admiterii la finanţare. Cu toate acestea, MIPE-DGCID a comunicat faptul că proiectul a fost respins întrucât nu a fost îndeplinit unul dintre cele 10 criterii eliminatorii de acces la procedura de evaluare, cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor din Ghid.

Pe de altă parte, întrucât Ghidul Solicitantului a fost emis în aplicarea unor acte legislative de nivel superior, acesta trebuia, conform principiului legalităţii, să păstreze coordonatele şi dispoziţiile acestora, fără a depăşi limitele prin impunerea unor condiţii sau reglementări noi, astfel cum a fost introducerea acestei etape intermediare de aplicare a unor criterii eliminatorii de la accesarea etapei de evaluare.

Proiectul recurentei-reclamante a îndeplinit toate condiţiile prevăzute în Ghid pentru a fi admis la finanţare, respectiv a avut un punctaj total de 70 de puncte, a obţinut un scor de 20 puncte la oricare dintre criteriile din grilă şi nu a avut 0 sau 1 punct la niciun subcriteriu. Societatea a primit mesaj de admitere a proiectului în urma procedurii de evaluare tehnico-financiară (anexa 6 a cererii de chemare în judecată), iar Ghidul Solicitantului nu prevedea drept condiţie de admitere la finanţare îndeplinirea tuturor criteriilor eliminatorii. Criteriile eliminatorii reprezentau, în acest ghid, exclusiv o condiţie de acces la etapa de evaluare tehnico-economică efectivă.

Cu toate acestea, evaluarea tehnică efectivă a fost realizată şi, în urma contestaţiei depuse, recurenta a îndeplinit cumulativ toate condiţiile pentru admiterea la finanţare. Urmare a constatării îndeplinirii condiţiilor din Ghidul Solicitantului, pentru trecerea în etapa de admitere la finanţare, recurenta a comunicat către MCID-DGOIC, la data de 05.05.2023 (anexa 9 a cererii de chemare în judecată), solicitarea de demarare a etapei de contractare, solicitare înregistrată la MC1D - DGOIC cu nr. 302176/06.06.2023. MCID-DGOIC a precizat că proiectul nu poate trece la faza de contractare întrucât "Conform Ghidului solicitantului pentru apelul de proiecte POC 1033/1/3 "Dacă răspunsul este NU la oricare dintre criteriile eliminatorii, proiectul se respinge şi nu se evaluează" şi, prin urmare, proiectul nu a intrat în etapa de contractare.".

Astfel, sancţiunea invocată de către MCID-DGOIC este reglementată expres şi a fost acoperită chiar de către MCID-DGOIC.

Mai mult decât atât, art. 4.2.3 din Ghidul Solicitantului prevede expres condiţiile admiterii la finanţare, care au fost respectate integral de către recurentă, confirmate inclusiv prin e-mail-ul transmis de către MCID-DGOIC după admiterea parţială a contestaţiei.

Referitor la punctajul obţinut (70 puncte), s-a subliniat faptul că recurenta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4.2.3 din Ghid - paragraful 2 - lit. b), care prevăd că "pentru proiectele care obţin la evaluarea tehnico-economica un punctaj între 70 şi 80 puncte se realizează o listă de ierarhizare în ordinea descrescătoare a punctajului după finalizarea evaluării tuturor proiectelor şi se finanţează până la concurenţa cu alocările prezentului apel pentru regiuni mai dezvoltate şi regiuni mai puţin dezvoltate rămase după finanţarea proiectelor care obţin peste 80 de puncte". Lista finală cu proiectele selectate spre finanţare (anexa 7 a cererii de chemare în judecată) cuprinde, la poziţiile 17,18 şi 19, un număr total de 3 proiecte admise la finanţare ca urmare a acumulării punctajului total de 70 de puncte, identic cu cel al recurentei.

De asemenea, prin adresa MCID-DGOIC 302176/19.06.2023 a fost comunicat faptul că alocările financiare pentru apel au fost acoperite doar într-un procent de 64.91%., "în referire la pct. 3 al solicitării, vă facem cunoscut faptul că gradul de contractare al bugetului pentru acest apel de finanţare este de 64,91 %".

În cadrul hotărârii recurate, instanţa a încălcat dispoziţiile art. 4.2.3, însuşindu-şi raţionamentul pârâtei, în sensul în care a îmbrăţişat adoptarea unei proceduri nelegale de către pârâtă pe considerente de "oportunitate", nereglementată de nicio dispoziţie legală.

Cu alte cuvinte, în lumina principiilor legalităţii şi transparenţei decizionale, conform dispoziţiilor din Ghidul Solicitantului, în măsura în care nu ar fi fost îndeplinit oricare dintre criteriile eliminatorii, pârâta era obligată să transmită o notificare prin care să comunice că proiectul a fost respins şi nu urmează să fie evaluat.

În fapt, după cum se poate observa cu uşurinţă din oricare dintre grilele de evaluare, pârâta a transmis evaluatorilor un formular în care era cuprinsă atât etapa prealabilă referitoare la analiza celor 10 criterii eliminatorii, cât şi evaluarea propriu-zisă. Cu alte cuvinte, argumentul "oportunităţii" reprezintă o nelegalitate majoră, întrucât nu există niciun mijloc probatoriu de a verifica dacă nu cumva evaluatorii au revenit, ulterior, la bifarea unui răspuns negativ la criteriul eliminatoriu nr. 3 după efectuarea evaluării propriu-zise. A mai subliniat recurenta şi faptul că unul dintre evaluatorii pârâtei a bifat îndeplinirea tuturor criteriilor eliminatorii (grila de evaluare a evaluatorului D.).

În opinia recurentei instanţa a aplicat greşit şi dispoziţiile art. 44 din Anexa Ordinului nr. 3822/2015, cu privire la care a fost invocată excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 4.2 referitoare la introducerea criteriilor eliminatorii.

Potrivit acestor dispoziţii "Criteriile de evaluare pentru proiectele finanţate prin schemă vizează: a) relevanţa ştiinţifică şi impactul economic al proiectului; b) calitatea şi maturitatea proiectului; c) sustenabilitatea proiectului şi capacitatea de implementare şi operaţionalizare. În urma parcurgerii criteriilor de evaluare prevăzute expres de art. 44 din Anexa Ordinului nr. 3822/2015, recurenta a obţinut punctajul necesar admiterii la finanţare.

Sub acest aspect, în cadrul cererii de chemare în judecată, a fost invocată excepţia de nelegalitate a respectivelor criterii eliminatorii, întrucât, prin Ghid, ele nu au fost asociate sub nicio formă cu vreunul dintre criteriile de evaluare prevăzute expres de lege, fiind încălcat principiul legalităţii actelor administrative.

Instanţa de fond a interpretat în mod eronat dispoziţiile legale incidente, realizând o aplicare greşită a dispoziţiilor referitoare la etapa conformităţii a conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului şi a proiectului, coroborându-le cu dispoziţiile referitoare la etapele evaluării tehnice şi a celei de selecţie. În sensul precizat mai sus, în mod greşit, instanţa a susţinut legalitatea demersurilor pârâtelor de a introduce noi criterii, indicând dispoziţii legale care priveau verificarea eligibilităţii societăţii şi a proiectului, etapă în care recurenta a fost admisă şi cu privire la care la care nu au fost formulate obiecţiuni referitoare la situaţia de fapt sau de drept.

In concret, instanţa a reţinut aplicabilitatea art. 13 alin. (2) din Ordinul nr. 3822/2015, în condiţiile în care acest articol privea eligibilitatea beneficiarului, care deja fusese analizată de către MCID-DGOIC sub aspectul îndeplinirii tuturor condiţiilor. De asemenea, instanţa a reţinut aplicabilitatea art. 8 din O.U.G. nr. 130/2020 care, din nou, priveşte criteriile de eligibilitate, iar nu criteriile de evaluare a proiectului.

Ordinul nr. 3822/2015 este un act administrativ cu caracter normativ, ce este menţionat inclusiv în considerentele Ordinului MIPE 883/07.06.2022 de aprobare a Ghidului Solicitantului. Cu alte cuvinte, dispoziţiile din actul atacat au fost emise în aplicarea Ordinului nr. 3822/2015, astfel încât nu se putea deroga de la cadrul trasat de acest act normativ.

Excepţia de nelegalitate vizează încălcarea art. 44 din Ordinul nr. 3822/2015 prin introducerea, în cadrul Ghidului Solicitantului, a unor criterii eliminatorii ce exced cadrului legal, dar şi prin prisma faptului că aceste 10 criterii eliminatorii din Ghidul Solicitantului nu se aplică pe criteriile de evaluare prevăzute de lege, ci, practic, reprezintă o procedură prealabilă suplimentară de acces la evaluarea tehnico-economică, ele reprezintând criterii de evaluare noi, nelegale.

În apărare, pârâtele au invocat existenţa unei metodologii de evaluare, însă, inclusiv în cadrul respectivei metodologii depuse, este evidenţiat faptul că respectivele criterii eliminatorii trebuie să fie implementate în cadrul criteriilor generale de evaluare - în niciun caz nu puteau să reprezinte o procedură prealabilă eliminatorie de la dreptul de a accesa evaluarea propriu-zisă.

În ceea ce priveşte metodologia invocată de către pârâte, s-a subliniat faptul că aceasta nu putea să reprezinte considerent al Ordinului MIPE nr. 883/07.06.2022 şi, dată fiind forţa juridică inferioară, în niciun caz nu putea stabili excepţii de la Ordinul nr. 3822/2015. După cum poate fi observat în Ghidul Solicitantului, criteriile de evaluare menţionate la art. 44 sunt prevăzute în grila de evaluare tehnico-financiară, singurele dispoziţii suplimentare din Ghidul Solicitantului vizând introducerea, fără temei legal, a criteriilor eliminatorii suplimentare.

A mai arătat recurenta faptul că instanţa a aplicat greşit dispoziţiile art. 4.2 din Ghidul Solitantului. Conform criteriului eliminatoriu nr. 3 de la art. 4.2. din Ghidul Solicitantului, "referatul depus pentru rezultatele de cercetare deţinute şi aplicate în proiect răspunde cerinţelor din ghid, respectiv: - sunt evidenţiate rezultatele obţinute; - descrierea şi documentele susţinătoare depuse demonstrează că rezultatele obţinute au parcurs etape de cercetare industrială ce permit în cadrul proiectului realizarea inovării propuse."

Prin criticile aduse în cadrul cererii de chemare în judecată, a fost menţionat faptul că motivele de respingere argumentate de către evaluatori sunt nelegale, întrucât, în mod evident, dacă ar fi fost cunoscute de către solicitanţi prin intermediul Ghidului Solicitantului, reclamanta ar fi avut o altă conduită în ceea ce priveşte documentele necesare pentru susţinerea îndeplinirii criteriului. Prin Ghid s-a solicitat depunerea rezumatului raportului ştiinţific, iar evaluatorii au constatat neîndeplinirea criteriului eliminatoriu pe considerentul că societatea care a întocmit acest rezumat nu are dovedită experienţă în domeniul inteligenţei aritficiale (condiţie care nu a fost prevăzută în nicio măsură în Ghidul Solitantului). Un alt motiv de respingere a fost reprezentat de constatarea existenţei unui "preţ derizoriu" între reclamantă şi terţul prestator, aspect care reprezintă o apreciere total subiectivă a evalatorului, nefiind o cerinţă de verificare prevăzută în Ghid.

A invocat recurenta lipsa de consecvenţă a raţionamentelor de fundamentare a hotărârii recurate, având în vedere că, deşi în etapa verificării tehnice (nu administrative), evaluatorii au invocat motive care ar fi trebuit să privească verificarea administrativă (formală) a documentaţiei - preţ, experienţă prestator, etc., instanţa a îmbrăţişat greşit validitatea acestor argumente în cadrul evaluării tehnice.

Suplimentar, instanţa a aplicat în mod greşit dispoziţiile din Ghid, întrucât a reţinut lipsa caracterului detaliat al documentului depus (Rezumatul Raportului Ştiinţific), în condiţiile în care Ghidul Solitantului prevedea doar depunerea unui rezumat, nu depunerea întregului raport. Referatul depus pentru rezultatele de cercetare deţinute şi aplicate în proiect răspunde cerinţelor din ghid, iar observaţiile evaluatorilor, pe baza cărora s-au justificat neîndeplinirea acestui criteriu eliminatoriu, au deviat de la metodologiile prevăzute în Ghidul Solicitantului.

Referitor la aspectele evidenţiate de către evaluatori, s-a menţionat că societatea a depus toate documentele şi a respectat toate prevederile menţionate în Ghidul Solicitantului, pe baza cărora trebuia realizată evaluarea proiectului. Documentele depuse au evidenţiat rezultatele obţinute şi demonstrat că rezultatele obţinute au parcurs etape de cercetare industrială ce permit, în cadrul proiectului, realizarea inovării propuse. Documentele prevăzute expres Ghidul Solicitantului au fost conmsiderate ca fiind suficiente în etapa de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului şi a proiectului.

Referitor la criteriul eliminatoriu nr. 3, s-a arătat că argumentele organului de soluţionare a contestaţiei sunt nefondate, acesta menţionând că "la o primă vedere solicitantul pare că ar deţine drepturile de utilizare ale rezultatelor cercetării", însă ulterior a procedat nepermis la o reverificare pe fond a Contractului AV nr. x/02.02.2022, a documentelor conexe acestui contract, şi a Rezumatului Raportului Ştiinţific, cu toate că aceste documente au fost verificate, pe aspecte de formă şi fond, şi declarate conforme prin admiterea proiectului în etapa de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului.

Prin urmare, nici în etapa de evaluare tehnico-financiară iniţială, nici în etapa de soluţionare a contestaţiei şi nici în cadrul hotărârii recurate, criteriul eliminatoriu nr. 3 nu a fost analizat în conformitate cu dispoziţiile din Ghidul Solicitantului.

În primul rând, în etapa administrativă, documentele prevăzute de Ghidul Solicitantului au fost verificate, iar proiectul a fost admis în această prima etapă.

În cadrul etapei de evaluare tehnico-financiară, echipa de evaluatori trebuia, potrivit Ghidului Solicitantului, să evalueze dacă produsul/procesul care se doreşte a fi realizat în cadrul proiectului a parcurs etape de cercetare industrială ce permit în cadrul proiectului realizarea inovării propuse. Evaluarea proiectelor trebuia să se realizeze pe baza unor criterii cât mai obiective, care să reducă riscul unor interpretări subiective.

Evaluatorii au evaluat aspecte irelevante prin raportare la grila de evaluare şi la cerinţele programului, făcând apel la experienţa instituţiei de cercetare de domeniu, aspect pe care Ghidul Solicitantului nu îl prevede ca fiind relevant în evaluarea acestui criteriu eliminatoriu.

Instanţa de judecată a constatat nelegalitatea unora dintre argumentele din evaluare, însă a considerat că nu se impune anularea actelor.

În al doilea rând, evaluatorii confundă documentul depus şi prevăzut de Ghidul Solicitantului, respectiv "rezumatul raportului ştiinţific", cu raportul ştiinţific în sine. Aceeaşi confuzie este realizată şi de către instanţa de fond în hotărârea recurată.

Or, cerinţa din Ghidul Solicitantului este de a depune rezumatul raportului ştiinţific, nu raportul în sine, raport care nu poate fi depus din considerente ce ţin de protecţia proprietăţii intelectuale şi protecţia inovaţiei. Astfel, rezumatul prezintă exact care sunt rezultatele cercetării industriale cuprinse şi detaliate în Raportul ştiinţific.

În al treilea rând, conform Ghidului Solicitantului, nu caracterul ştiinţific trebuia evaluat, ci trebuia stabilit dacă proiectul a parcurs etape de cercetare industrială.

Evaluatorii menţionează că nu pot evalua caracterul ştiinţific pe baza documentaţiei depuse, afirmaţie nefundamentată pe documentele depuse care exemplifică foarte clar care sunt rezultatele de cercetare obţinute şi cum se integrează ele în dezvoltarea experimentală realizată prin proiect.

În ceea ce priveşte faptul că "la baza activităţilor de dezvoltare experimentală rezidă rezultatele unei cercetări industriale realizate de Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) (CF - pag 15)", s-a arătat că evaluatorii nu au luat în considerare în evaluarea criteriului eliminatoriu rezumatul Raportului de cercetare ştiinţifică.

Evaluatorii fac referire la rezultatele potenţiale ale proiectului depus, nu la rezultatele ce sunt preluate dintr-o cercetare industrială, aspect ce trebuia evaluat.

Instanţa de fond a constatat realizarea acestei erori esenţiale în procesul de evaluare a criteriului eliminatoriu însă în mod nefondat a considerat că această eroare esenţială nu este în măsură să conducă la anularea actelor administrative contestate.

În continuare, recurenta a subliniat confuzia gravă a evaluatorilor care fac referire la o cercetare anterioară efectuată de U.P.B., nu de A. S.R.L., aspect nefundamentat şi netemeinic, întrucât documentaţia depusă nu aduce în discuţie în niciun punct că proiectul ar viza o cercetare realizată anterior de U.P.B.

4. Apărările formulate de intimaţi

Intimatul-pârât Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării - Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Cercetare a depus întâmpinare, solicitând în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a hotărârii primei instanţe, pentru următoarele considerente:

- proiectul recurentei-reclamante a fost respins întrucât nu a îndeplinit criteriul eliminatoriu nr. 3 conform grilei de evaluare tehnico-financiare, aşa cum este prevăzut în Ghidul Solicitantului;

- nu au fost îndeplinite primele condiţii referitoare la punctaj (criteriu eliminatoriu după finalizarea etapei de evaluare şi selecţie a proiectelor);

- urmare a contestaţiei reclamantei-recurente, aceasta a fost admisă în parte, doar cu privire la subcriteriul 2.1. - Viabilitatea financiară a proiectului (acordându-se 3 puncte la acest subcriteriu);

- contestarea Subcriteriilor 1.1. 1.5. şi 2.5. aferente Criteriului eliminatoriu 3, au fost respinse;

- recurenta-reclamantă nu a respectat legislaţia în vigoare incidentă la momentul depunerii cererii de finanţare pentru proiectul cu titlul "Dezvoltarea unui produs inovativ de tip B. de tipul Asistent virtual Raţional bazat pe C.". Cod My Smis 156393.

În opinia intimatului constatarea deţinerii unui rezultat de cercetare implică parcurgerea tuturor etapelor de cercetare industrială, deţinerea rezultatului fiind un criteriu de verificare administrativă, fără a presupune că acest rezultat a parcurs toate etapele de cercetare industrială. O astfel de verificare putea fi realizată doar în cadrul etapei de evaluare tehnico-financiară, în care era esenţial a se stabili dacă produsul/procesul care se doreşte a fi realizat în cadrul proiectului a parcurs etape de cercetare industrială ce permit în cadrul proiectului realizarea inovării propuse.

Condiţia este parcurgerea a 2 etape succesive în cadrul etapei de evaluare tehnică şi financiară a propunerii de proiect, respectiv: a) depăşirea etapei criteriilor eliminatorii, în care se stabilea dacă produsul a parcurs etape de cercetare industrială ce permite realizarea inovării în cadrul proiectului; b) stabilirea măsurii în care produsul a parcurs etape de cercetare industrială ce permite realizarea inovării în cadrul proiectului, în cadrul procedurii propriu-zise de evaluare tehnică şi financiara a propunerii de proiect.

Evaluarea tehnică a proiectului a fost făcută cu respectarea condiţiilor din procedura de evaluare şi selecţie, în vigoare la data realizării evaluării şi postată pe site-ul ministerului, procedură care are în componenţă anexa "F-PO- DGOIC.01.19 - Lista de verificare a FEP experţi evaluatori externi si a bugetului de către experţii/evaluatorii externi", anexă care prevede verificarea/parcurgerea tuturor criteriilor din fişa de verificare, chiar dacă proiectul a răspuns negativ la îndeplinirea unui criteriu eliminatoriu.

Logica continuării evaluării, chiar dacă un criteriu eliminatoriu nu a fost îndeplinit, este acela că, în eventualitatea aprobării unei contestaţii, proiectul să nu necesite o nouă evaluare pe alte criterii în afara celor contestate.

În concret, evaluarea Criteriului eliminatoriu 3 din grila de evaluare tehnico-financiară panel a fost realizată pe parcursul a trei etape, şi anume:

- etapa de evaluare tehnico-financiară iniţială a proiectului, realizată de către o echipă formată din doi specialişti tehnici/ştiinţifici şi un specialist financiar - experţi evaluatori externi;

- etapa de formulare a punctului de vedere OIC privind contestaţia administrativă formulată împotriva Notificării privind rezultatul evaluării tehnico - financiare, realizată de către o echipă formată din doi specialişti tehnici/ştiinţifici - experţi evaluatori externi, alţii decât cei care au realizat evaluarea iniţială tehnico-financiară a proiectului;

- etapa de analiză şi evaluare a contestaţiei la nivelul MIPE, realizată de către o echipă formată din specialişti tehnici/ştiinţifici, alţii decât cei de la evaluările anterioare, care au emis Decizia de soluţionare a contestaţiei.

Toate echipele care au evaluat Criteriul eliminatoriu 3 din grila de evaluare tehnico-financiară au ajuns la aceeaşi concluzie, aceea că acest criteriu eliminatoriu nu a fost îndeplinit, fapt constatat în mod corect şi de către instanţa de fond.

Cu privire la invocarea excepţiei de nelegalitate a Ordinului MIPE nr. 883/07.06.2022 de aprobare a Ghidului solicitantului, în ceea ce priveşte criteriul eliminatoriu nr. 3 de la pct. 4.2, "Grilele de evaluare tehnico-financiară şi selecţie", invocată de către recurenta-reclamantă, instanţa de fond a statuat în mod just că aceasta este nefondată, ţinând cont şi de faptul că din analiza Ordinului MIPE nr. 883/07.06.2022 de aprobare a Ghidului Solicitantului nu rezultă încălcarea dispoziţiilor Ordinului nr. 3822/2015, ci, dimpotrivă, fără a aduce o preluare identică a acestuia, Ordinul MIPE nr. 883/07.06.2022 reglementează modalitatea de executare şi punere în aplicare a prevederilor Ordinului nr. 3822/2015, în scopul îndeplinirii obiectivelor acţiunii nr. 1.2.1 derulate de pârâtul MIPE.

Intimatul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a depus, la rândul său, întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

A apreciat intimatul că instanţa de fond a constatat în mod corect că nu se poate substitui comisiei de evaluare, astfel încât, dacă s-ar constata nelegalitatea şi netemeinicia evaluării, singura consecinţă posibilă ar fi reluarea procedurii de evaluare.

De asemenea, corect s-a observat că reclamanta nu era îndreptăţită să treacă la etapa de selecţie şi contractare, având în vedere că prin Decizia nr. 156689/22.12.2022 a fost admisă doar în parte contestaţia acesteia, fiind menţinute constatările referitoare la criteriul eliminatoriu nr. 3 din grila de evaluare tehnico-financiară.

Prin urmare, trecerea la următoarea etapă nu putea avea loc decât ca urmare a anulării Deciziei nr. 156689/22.12.2022 şi a Notificării MCID-DGOIC nr. 330485/11.11.2022, opunându-se actele administrative emise deja, care împiedică parcurgerea procedurii de selectare şi contractare.

Instanţa de fond a reţinut în mod just şi faptul că nu se poate dispune pe cale judiciară constatarea îndeplinirii cerinţelor de la pct. 4.2.3 din Ghidul Solicitantului în vederea declanşării procedurilor de selecţie şi contractare pentru proiectul A.R.I.A., în condiţiile în care actele administrative prin care a fost respins proiectul reclamantei au intrat în circuitul civil, produc efecte şi nu au fost anulate anterior.

Raportat la aplicarea greşită a art. 44 din Anexa Ordinului nr. 3822/2015, cu privire la care a fost invocată excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 4.2. referitoare la introducerea criteriilor eliminatorii, s-a arătat că la pct. 4.2. din Ghidul solicitantului nu sunt introduse alte criterii suplimentare faţă de cele prevăzute de dispoziţiile art. 44 din Schema de ajutor de stat "Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) şi a investiţiilor în CDI prin Programul operaţional Competitivitate (PoC)" din 11 mai 2015, aprobată prin Ordinului Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr. 3822/11.05.2015.

Potrivit dispoziţiilor art. 44, criteriile de evaluare privesc: a) relevanţa ştiinţifică şi impactul economic al proiectului; b) calitatea şi maturitatea proiectului; c) sustenabilitatea proiectului şi capacitatea de implementare şi operaţionalizare. În urma analizării criteriilor prevăzute la pct. 4.2. din Ghid, se observă următoarele: criteriul de la art. 44 lit. a) din Ordinul nr. 3822/2015 - relevanţa ştiinţifică şi impactul economic al proiectului -se reflectă în dispoziţiile pct. 4.2.1., Criteriul I din Ghid; criteriul de la lit. b) - calitatea şi maturitatea proiectului se regăseşte la pct. 4.2.1, Criteriul 2 din Ghid, iar cel de la lit. c) din Ordin -sustenabilitatea proiectului şi capacitatea de implementare şi operaţionalizare - la pct. 4.2.1, Criteriul 3 din Ghidul solicitantului, aprobat prin OMIPE nr. 883/2022.

Cu alte cuvinte, în cuprinsul Ghidului, la pct. 4.2. sunt reluate întocmai criteriile de evaluare stabilite prin Schema de stat.

Corect a aconcluzionat instanţa că Ghidul nu contravine, în ce priveşte aspectul analizat, dispoziţiilor art. 42 din Ordinul nr. 3822/2015, acestea din urmă reglementând etapele procedurii de implementare şi derulare a schemei, întrucât analiza eligibilităţii beneficiarilor şi a proiectelor este distinctă de faza evaluării şi a selecţiei proiectelor, iar acest aspect nu presupune imposibilitatea stabilirii unui criteriu eliminatoriu în cadrul evaluării tehnico - financiare, distinct de condiţiile de eligibilitate şi care nu a putut fi analizat în cadrul etapei de verificare a conformităţii administrative.

Referitor la greşita aplicare a dispoziţiilor art. 4.2 din Ghidul Solicitantului, s-a arătat că la capitolul 4 din Ghidul Solicitantului, care reglementează procesul de evaluare şi selecţie, subcapitolul 4.2., grile de evaluare tehnico - financiară şi selecţie, s-a prevăzut, la faza evaluării în panel, printre criterii eliminatorii, cel de la rubrica 3, referitor la cerinţele din ghid pe care trebuie să le îndeplinească referatul depus pentru rezultatele de cercetare deţinute şi aplicate în proiect, respectiv să fie evidenţiate rezultatele obţinute şi descrierea şi documentele susţinătoare să demonstreze că rezultatele obţinute au parcurs etape de cercetare industrială ce permit în cadrul proiectului realizarea inovării propuse.

Recurenta a transmis un rezumat al unui raport ştiinţific realizat de către societatea E. S.R.L. prin care se menţionează că s-au cercetat şi identificat o serie de tehnologii care pot fi preluate şi utilizate în cadrul proiectului, prin prezentarea acestor tehnologii şi descrierea sumară a elementelor de cercetare/identificare.

Într-o Notă separată recurenta a prezentat modalitatea în care rezultatele cercetării pot fi incluse în activitatea de dezvoltare experimentală, fără a indica însă care sunt aceste rezultate. Astfel, prin raportare la criteriile menţionate în Ghidul Solicitantului, în mod corect s-a reţinut că rezumatul nu face dovada îndeplinirii cumulative a tuturor condiţiilor din Ghid, întrucât nu se arată care sunt rezultatele obţinute şi nici etapele de cercetare avute în vedere ta elaborarea cercetării industriale.

A arătat intimatul că în cauză nu s-a probat desfăşurarea etapizată a unor activităţi de cercetare industrială din care să rezulte părţi componente pentru sisteme complexe, utilizabile pentru validarea de tehnologii generice, întrucât informaţiile cuprinse în rezumatul pus la dispoziţie de către aceasta au un caracter generat şi pur teoretic.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceste critici, referitoare la greşita interpretare şi aplicare a legii, de natură a atrage incidenţa cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., privesc în esenţă următoarele:

i/greşita soluţionare a excepţiei de nelegalitate a Ordinului nr. 8823/2022, în raport de care s-a invocat greşita interpretare şi aplicare a principiului legalităţii, din perspectiva nerespectării limitelor actului administrativ cu caracter normativ în executarea căruia a fost emis (Ordinul nr. 3822/2015);

ii/greşita aplicare a prevederilor art. 4.2., criteriul eliminatoriu nr. 3, respectiv a art. 4.2.3 din Ghidul solicitantului, precum şi a dispoziţiilor art. 44 din Anexa Ordinului nr. 3822/2015, din perspectiva modului de aplicare a criteriilor de evaluare şi a condiţiilor de eligibilitate.

i/Referitor la primul set de critici, ce vizează modul de soluţionare a excepţiei de nelegalitate a Ordinului nr. 883/2022, Înalta Curte le va respinge, ca nefondate.

În faţa instanţei de fond, în susţinerea excepţiei de nelegalitate, s-a invocat faptul că dispoziţiile pct. 4.2 din Ghidul solicitantului aprobat prin Ordinul nr. 883/2022 referitoare la criteriile eliminatorii şi, în particular, cele referitoare la Criteriul eliminatoriu nr. 3 din grila de evaluare tehnico-financiară sunt nelegale, deoarece încalcă prevederile art. 42 şi 44 din Anexa la Ordinul nr. 3822/2015 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat, în executarea căruia a fost adoptat acest Ghid. Actul de rang superior consacră dreptul solicitantului de a participa la procedura de evaluare şi selectie la momentul la care este admis proiectul în etapa de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului, criteriile de evaluare din art. 44 vizând doar: relevanţa ştiinţifică şi impactul economic al proiectului; calitatea şi maturitatea proiectului şi sustenabilitatea proiectului şi capacitatea de implementare şi operaţionalizare. Or, criteriile eliminatorii de la art. 4.2 din grila de evaluare tehnico-financiară, aprobată prin Ordinul nr. 883/2022, sunt criterii suplimentare în cadrul procedurii de evaluare tehnico-economică, neprevăzute de art. 44 din Anexa la Ordinul nr. 3822/2015, Ghidul solicitantului fiind astfel parţial nelegal.

Analizând aceste critici, Înalta Curte va observa cu caracter prioritar că Ordinul nr. 883/2022 de aprobare a Ghidului solicitantului - Condiţii specifice de accesare a fondurilor pentru Proiect Tehnologic Inovativ a fost emis pentru obiectul specific "Creşterea investiţiilor private în CDI prin stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDO derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele CD şi universităţi, în scopul inovării de procese şi de produse în sectoarele economice care prezintă potenţial de creştere", fiind dat în executarea Ordinului nr. 3822/2015 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat "Finanţarea activităţilor de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi a investiţiilor în CDI prin Programul operaţional competitivitate, având deci un obiectiv clar definit şi o categorie de destinatari determinabili, astfel cum sunt aceştia enumeraţi în art. 11 al Ordinului nr. 3822/2015, respectiv investitorii privaţi interesaţi în introducerea inovării prin proiecte care dezvoltă produse şi/sau procese sau tehnologii noi sau substanţial îmbunătăţite, în scopul producţiei şi comercializării, bazate pe cercetare.

Astfel cum au arătat părţile şi cum corect a reţinut instanţa fondului, Ordinul nr. 883/2022 reprezintă act administrativ cu caracter individual emis în executarea actului cu caracter normativ, reprezentat de Ordinul nr. 3822/2015, putând face deci obiect al excepţiei de nelegalitate în raport de prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

În analiza criticilor invocate în susţinerea excepţiei, se va avea în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 6 din Codul administrativ, care consacră principiul legalităţii:

"Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul acestora au obligaţia de a acţiona cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte." Aşadar, pentru soluţionarea excepţiei, se impun verificări asupra conformităţii dispoziţiilor din Ghidul solicitantului privitoare la criteriile eliminatorii (pct. 4.2. din Ghid) şi, în special, a Criteriului eliminatoriu nr. 3, cu dispoziţiile art. 42 şi art. 44 din Anexa la Ordinul nr. 3822/2015, în executarea cărora au fost emise.

În acest sens, se constată că potrivit art. 42 din Ordinul nr. 3822/2015 etapele desfăşurării Procedurii de implementare şi derulare a schemei de ajutor stabilite prin actul de rang superior sunt următoarele: a) lansarea cererii de proiecte; b) primirea şi înregistrarea cererilor de finanţare şi a documentelor însoţitoare; c) verificarea formală (verificarea conformităţii cererilor şi a documentelor însoţitoare) - numai proiectele care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare; d) verificarea eligibilităţii beneficiarilor - numai proiectele care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare; e) verificarea eligibilităţii proiectelor (inclusiv efectul stimulativ) - numai proiectele care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare; f) evaluarea şi selecţia proiectelor; g) întocmirea şi semnarea contractului de finanţare; h) depunerea cererii de rambursare însoţită de documentele justificative; i) acordarea finanţării nerambursabile se face numai pe bază de documente justificative, după verificarea cheltuielilor; j) monitorizarea implementării proiectelor conform prevederilor contractuale şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare."

Din această enumerare rezultă că etapa eligibilităţii (beneficiarilor şi proiectelor) este distinctă de etapa de evaluare a proiectelor şi de selectie a acestora.

Aşadar, o primă concluzie va fi în sensul că sunt întemeiate criticile din recurs ale recurentei referitoare la greşita aplicare de către instanţa fondului, în legătură cu etapa de evaluare a proiectelor, a dispoziţiilor art. 13 din Ordinul nr. 3822/2015, acestea fiind inserate în cap. VI al actului normativ, care se referă la "Beneficiari" şi în legătură cu care art. 43 menţionează explicit că:

"Autoritatea care administrează schema verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate ale beneficiarilor prevăzute în cap. VI (...)".

Textul de lege la care s-a raportat (printre altele) instanţa de fond atunci când a analizat depăşirea limitelor actului de rang superior, care privesc eligibilitatea beneficiarului, iar nu etapa de evaluare a proiectelor, nu au legătură cu criticile formulate de parte în susţinerea excepţiei de nelegalitate, care vizează exclusiv cea de-a doua etapă. Tot astfel, nici dispoziţiile art. 8 din O.U.G. nr. 130/2020, la care de asemenea s-a referit instanţa de fond în soluţionarea excepţiei de nelegalitate, nu sunt incidente speţei, textul referindu-se tot la criteriile de eligibilitate stabilite prin Ghidul solicitantului, verificate în etapa eligibilităţii beneficiarilor şi a proiectelor, iar nu la criteriile specifice etapei de evaluare.

Cu toate acestea, Înalta Curte va reţine că aplicarea eronată a instanţei de fond a acestor dispoziţii legale nu este de natură a invalida întregul raţionament expus în soluţionarea excepţiei şi nici soluţia pronunţată, care nu s-a întemeiat exclusiv pe prevederile anterior analizate.

În acest sens, se constată că, în egală măsură, prima instanţă a reţinut în motivare şi caracterul general al dispoziţiilor art. 44 din Anexa la Ordinul nr. 3822/2015, corelativ cu dreptul autorităţii de a stabili prin Ghidul solicitantului sub-criterii, în scop de detaliere a criteriilor generale suplimentare, concluzii care sunt corecte şi se impun a fi menţinute, ele justificând soluţia pronunţată pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin art. 44 din Anexa la Ordin privind etapa de evaluare şi selecţie a proiectelor se dispun următoarele:

"Criteriile de evaluare vizează: a) relevanţa ştiinţifică şi impactul economic al proiectului; b) calitatea şi maturitatea proiectului; c) sustenabilitatea proiectului şi capacitatea de implementare şi operaţionalizare."

Din modul de redactare a normei rezultă intenţia emitentului de a stabili obiectivele generale ce trebuie atinse prin instituirea criteriilor de evaluare, o astfel de concluzie decurgând din interpretarea gramaticală a textului, respectiv din utilizarea verbului "vizează" în conţinutul sintagmei "criteriile de evaluare vizează relevanţa ştiinţifică şi impactul economic al proiectului; calitatea şi maturitatea, etc. (...)", potrivit dicţionarului explicativ al limbii române termenul având drept sensuri:

"a se referi, a avea ca obiectiv, a avea ca scop"

În consecinţă, nu poate fi reţinută interpretarea restrictivă propusă de recurenta reclamantă, potrivit căreia din modul de redactare a art. 44 din Ordinul nr. 3822/2015 ar rezulta că actul normativ de rang superior limitează inclusiv modalitatea în care pot fi atinse obiectivele anterior enunţate, nepermiţând o detaliere prin Ghidul solicitantului a criteriilor generale de evaluare, prin introducerea în grilele de evaluare tehnico-economice a unor cerinţe, unele esenţiale, în scopul asigurării unei verificări amănunţite a proiectelor şi al îndeplinirii obiectivelor generale.

În realitate, contrar celor expuse de recurenta-reclamantă prin cererea de recurs, acele "criterii eliminatorii" inserate în grilele de evaluare şi selecţie (pct. 4.2 din Ghid) nu reprezintă criterii generale suplimentare, neprevăzute de art. 44 din Ordinul nr. 3822/2015, ci detalierea elementelor esenţiale ce trebuie supuse cu prioritate evaluării, în procedura de verificare a îndeplinirii criteriilor enumerate la pct. 4.2.1 şi următoarele, a căror neîndeplinire este de natură a afecta în mod substanţial însăşi îndeplinirea criteriului general evaluat.

În concret, în speţa de faţă, din analiza conţinutului Ghidului solicitantului rezultă că în etapa evaluării tehnico-financiare este necesară îndeplinirea criteriilor generale, enumerate ca atare în cap. 4.2.1 (similar enumerării din art. 44 al Ordinului nr. 3822/2015), respectiv: relevanţa ştiinţifică a proiectului, calitate şi maturitate, sustenabilitate.

În scopul asigurării îndeplinirii acestora, au fost stabilite pentru evaluatori obligaţii de evaluare atât a unor sub-criterii, pentru care să fie acordate punctaje, cât şi obligaţii de verificare a documentaţiei din perspectiva respectării unor cerinţe de o importanţă deosebită, denumite "criterii eliminatorii", a căror neîndeplinire este de natură invalida întregul criteriu general evaluat, cu consecinţa respingerii proiectului.

Aşadar, "criteriile eliminatorii" menţionate la pct. 4.2. din Ghid privind grilele de evaluare, nu reprezintă criterii de evaluare suplimentare celor de la pct. 4.2.1, ci reprezintă cerinţe esenţiale în legătură cu conţinutul documentaţiei depuse de solicitantul finanţării, ce trebuie verificate cu prioritate cu ocazia evaluării criteriilor generale, şi a căror neîndeplinire este de natură a afecta însăşi îndeplinirea criteriului supus evaluării, cu consecinţa respingerii proiectului.

Aceasta este inclusiv situaţia cerinţei privind "Referatul depus pentru rezultatele de cercetare deţinute şi aplicate în proiect" (Criteriul eliminatoriu nr. 3), care este supusă evaluării în cadrul verificărilor asupra criteriului "Relevanţa ştiinţifică" (corespunzător criteriului general de la art. 44 lit. a) din Anexa la Ordinul nr. 3822/2015), fiind în legătură directă cu activitatea de evaluare a sub-criteriilor 1.2 şi 1.3, referitoare la "Contribuţia proiectului la creşterea competitivităţii întreprinderii" şi "Creşterea nivelului tehnologic al întreprinderii". Această concluzie rezultă din menţiunile Ghidului referitoare la obligaţia evaluatorilor de a analiza "informaţiile de la pct. 50 - Activităţi previzionate, din cererea de finanţare", regăsită printre obligaţiile de evaluare a criteriilor 1.2. şi 1.3.

Aşadar, Ghidul solicitantului prevede că, la momentul întocmirii fişelor de evaluare pentru criteriul "Relevanta ştiinţifica", evaluatorii sunt ţinuti la analiza cerinţelor Ghidului în legătură cu Referatul pentru rezultatele de cercetare dezvoltare, prioritar în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor esenţiale, de natură a afecta întregul criteriu general de evaluare, iar în subsidiar, în ipoteza îndeplinirii acestor cerinţe esenţiale, în scopul stabilirii punctajului.

Concluzionând, Înalta Curte va reţine că "criteriile eliminatorii" inserate în grilele de evaluare potrivit pct. 4.2. din Ghidul solicitantului nu reprezintă criterii de evaluare suplimentare celor enumerate la art. 44 din Ordinul nr. 3822/2015, ci reprezintă cerinţe esenţiale în legătură cu proiectul supus finanţării, evaluate in cadrul criteriului general privind "Relevanţa ştiinţifică", a căror neîndeplinire este însă atât de gravă încât va conduce la respingerea proiectului pentru neîndeplinirea acestui criteriu general.

În aceste condiţii, este legală şi va fi menţinută concluzia instanţei de fond referitoare la respectarea, cu ocazia redactării Ghidului solicitantului, a limitelor impuse de actul administrativ cu caracter normativ în executarea căruia a fost emis acest Ghid, cu consecinţa menţinerii soluţiei de respingere a excepţiei de nelegalitate, ca nefondată, în cauză nefiind incident cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

ii/În ceea ce priveşte criticile de nelegalitate referitoare la modul de evaluare a îndeplinirii cerinţei eliminatorii privind Referatul depus pentru rezultatele de cercetare deţinute şi aplicate în proiect, Înalta Curte va reţine că ele au fost formulate pe două paliere de argumentare distincte.

Pe de o parte, recurenta a susţinut faptul că analiza Referatului trebuia şi, în fapt, a fost realizată în cadrul primei etape, respectiv a etapei de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului şi a proiectului, astfel că depăşirea acestei etape nu mai permitea o nouă analiză în cadrul etapei de evaluare tehnico-administrativă.

Înalta Curte va respinge criticile formulate, ca nefondate.

În acest sens, cum corect a observat instanţa fondului, deşi recurenta-reclamantă a promovat etapa de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii, totuşi un astfel de rezultat nu a fost de natură a reprezenta o confirmare a parcurgerii inclusiv a etapei de verificare în fond a documentaţiei depuse, în cadrul etapei de evaluare tehnico-administrative.

O astfel de concluzie se va deduce din dispoziţiile Ghidului solicitantului, care prevede în mod explicit în capitolul conţinând "Reguli pentru acordarea finanţării" că verificarea eligibilităţii solicitantului/partenerilor presupune verificări formale, respectiv a se stabili dacă solicitantul are personalitate juridică şi este constituit conform legislaţiei relevante în vigoare, înregistrat în România sau într-un alt stat membru UE, dacă activitatea de cercetare - dezvoltare (CD) este în obiectul de activitate al solicitantului şi nu constituie obiectul principal de activitate, dacă întreprinderea solicitantă nu are obligaţii de plată scadente către instituţiile publice, şi-a îndeplinit la timp obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii către bugetul de stat, bugetele speciale şi bugetele locale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, dacă întreprinderea solicitantă nu este o întreprindere aflată în dificultate, nu se află în stare de faliment sau lichidare, solicitantul nu a fost obiect al unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene, reprezentantul legal al întreprinderii solicitante nu a fost condamnat prin hotărâre definitivă pentru infracţiunile menţionate în Ghid, nu a închis aceeaşi activitate sau o activitate similară în Spaţiul Economic European în cei doi ani care au precedat depunerea cererii de finanţare şi la momentul depunerii cererii de finanţare nu are planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale pentru care se solicită finanţare, în zona în cauză.

Referitor la Rezultatul de cercetare, Ghidul prevede că în această etapă se verifică dacă solicitantul deţine "un rezultat de cercetare care poate să fie brevet, cerere de brevet, drepturile de utilizare a rezultatelor cercetării în proiect pentru cazul unei cercetări finanţate printr-un program public, drepturile de utilizare a rezultatelor cercetării în proiect pentru cazul unei cercetări efectuate de a o instituţie de cercetare finanţată de întreprinderea solicitantă."

Cerinţele Ghidului în legătură cu îndeplinirea acestui criteriu şi a condiţiilor de eligibilitate, pentru cazul unei cercetări efectuate de a instituţie de cercetare finanţată de întreprinderea solicitantă, se referă la depunerea unui contract/contract de servicii (contractul s-a finalizat cu maxim 8 ani, faţă de data depunerii proiectului), a unui rezumat (semnat de solicitant) al raportului de activitate sau al raportului ştiinţific, care să evidenţieze rezultatele obţinute şi modul în care acestea vor fi utilizate în noul proiect; procesul-verbal de recepţie sau de avizare a raportului ştiinţific sau de activitate, care să certifice obţinerea rezultatelor urmărite prin contract; dovada efectuării plăţii prevăzută în contract (ordin de plată); certificatul constatator de la Registrul Comerţului sau alt document legal din care să rezulte că instituţia de cercetare are în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea. Totodată, cum corect a observat şi instanţa fondului, Ghidul menţionează că în etapa de evaluare tehnico-financiară se va evalua dacă produsul/procesul care se doreşte a fi realizat în cadrul proiectului a parcurs etape de cercetare industrială ce permit în cadrul proiectului realizarea inovării propuse.

Aşadar, contrar susţinerilor recurentei, aceasta a avut cunoştinţă asupra limitelor verificărilor realizate în etapa de verificare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitantului şi a proiectului, acestea fiind unele formale, precum şi asupra faptului că verificări asupra conţinutului documentaţiei şi asupra relevanţei acestui conţinut în susţinerea obiectivelor asumate în cadrul proiectului se vor efectua ulterior, în cadrul etapei de evaluare tehnico-economice, de către evaluatori specialişti, prin aprecierea conţintului documentaţiei potrivit procedurii detaliate la subcapitolul 4.2. din Ghid.

Concluzionând, sunt corecte şi vor fi menţinute concluziile instanţei de fond potrivit cărora verificările privind eligibilitatea solicitantului/partenerilor, eligibilitatea proiectului şi eligibilitatea cheltuielilor nu se confundă cu verificările criteriilor din faza evaluării în panel, astfel că depăşirea primelor etape prin evaluarea formală a documentaţiei nu va conduce la concluzia îndeplinirii criteriilor evaluate în cea de-a doua etapă. Deşi etapa evaluării administrative şi a eligibilităţii impune verificarea existenţei Rezumatului raportului ştiinţific, conţinutul acestuia sub aspectul relevanţei informaţiilor redate este evaluat abia ulterior, în etapa evaluării evaluării tehnico-economice, emiterea unei Notificări a autorităţii cu privire la depăşirea primelor etape neputând reprezenta garanţie cu privire la îndeplinirea cerinţelor eliminatorii specifice etapei următoare (în special a cerinţei eliminatorii nr. 3).

Pe cel de-al doilea palier de argumentare, recurenta -reclamantă a invocat în recurs eronata aplicare a dispoziţiilor art. 4.2 şi 4.2.3. din Ghidul solicitantului cu referire la Criteriul eliminatoriu nr. 3, potrivit căruia:

"Referatul depus pentru rezultatele de cercetare deţinute şi aplicate în proiect răspunde cerinţelor din ghid, respectiv: - sunt evidenţiate rezultatele obţinute; - descrierea şi documentele susţinătoare depuse demonstrează că rezultatele obţinute au parcurs etape de cercetare industrială ce permit în cadrul proiectului realizarea inovării propuse.", arătând că cerinţele din Ghid cu privire la Referatul privind rezultatele de cercetare nu sunt aceleaşi cu cele considerate a nu fi fost îndeplinite.

Înalta Curte va respinge şi aceste critici, ca nefondate.

Potrivit reglementărilor din Ghidul solicitantului, la capitolul destinat obiectivelor generale ale proiectului se menţionează că:

"pentru realizarea acestuia sunt permise desfăşurarea de activităţi de dezvoltare experimentală bazate pe rezultate de cercetare-dezvoltare înregistrate (...) care au parcurs etape de cercetare industrială ce permit în cadrul proiectului realizarea inovării propuse." Totodată, în capitolul destinat eligibilităţii proiectului se prevede că pentru cazul unei cercetări efectuate de a instituţie de cercetare finanţată de întreprinderea solicitantă este necesară depunerea unui Rezumat al raportului ştiinţific, care să evidenţieze rezultatele obţinute şi modul în care acestea vor fi utilizate în noul proiect, precum şi un proces-verbal de recepţie sau de avizare a raportului ştiinţific sau de activitate, care să certifice obţinerea rezultatelor urmărite prin contract şi dovada efectuării plăţii prevăzută în contract (ordin de plată), certificatul constatator de la Registrul Comerţului sau alt document legal din care să rezulte că instituţia de cercetare are în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.

Aceste indicaţii trebuie coroborate cu menţiunile finale din Ghid, aplicabile în cazul unei cercetări efectuate de o instituţie de cercetare, potrivit cărora în etapa de evaluare se verifică dacă produsul/procesul care se doreşte a fi realizat în cadrul proiectului a parcurs etape de cercetare industrială ce permit în cadrul proiectului realizarea inovării propuse, astfel că solicitatul finanţării va fi ţinut inclusiv la dovedirea parcurgerii etapelor de cercetare industrială.

Or, astfel cum a rezultat în urma evaluării documentaţiei, Raportul de cercetare industrială anexat cererii de finanţare are un grad mare de generalitate cu privire la rezultatul cercetării, iar documentele suplimentare nu evidenţiază în mod clar rezultatele obţinute.

În acest sens, documentul transmis de recurenta menţionează doar că s-au identificat tehnologii care pot fi preluate şi utilizate în cadrul proiectului, prezentând aceste tehnologii şi în mod sumar elementele cercetate, sub titlul "Notă" fiind prezentat modul în care rezultatele cercetării pot fi incluse în activitatea de dezvoltare experimentală. Contrar susţinerilor recurentei, documentaţia depusă nu prezintă în concret care sunt aceste rezultate, deşi astfel cum s-a arătat anterior, prezentarea în Rezumatul raportului a rezultatelor obţinute era obligatorie.

Mai apoi, referitor la necesitatea îndeplinirii condiţiei potrivit căreia produsul/procesul a parcurs etape de cercetare industrială, documentele depuse nu evidenţiază desfăşurarea în etape a activităţii de cercetare industrială din care să fi rezultat părţi componente pentru sisteme complexe, deci care să permită realizarea inovării propuse, iar Rezumatul nu menţionează activităţile de cercetare industrială desfăşurate.

În aceste condiţii, se va reţine că în mod corect instanţa de fond a apreciat că nu este îndeplinită una dintre cerinţele esenţiale ale Ghidului solicitantului, relevantă pentru parcurgerea etapei de evaluare tehnico-economică, neîndeplinirea criteriului eliminatoriu nr. 3 conducând în mod legal la respingerea proiectului de la finanţare.

Criticile referitoare la eronata valorificare a aspectelor privind preţul contractului sau experienţa în domeniu a societăţii care face cercetarea industrială, care nu reprezintă factori de evaluare, nu sunt de natură a modifica această concluzie, dat fiind că cele expuse anterior reprezintă argumente suficiente pentru constatarea neîndeplinirii criteriului de evaluare referitor la "relevanţa ştiinţifică", în legătură cu care a fost prevăzută condiţii eliminatorie/criteriul eliminatoriu nr. 3.

În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că fiecare sub-criteriu a primit un punctaj din partea evaluatorilor, astfel că în mod implicit criteriul eliminatoriu nr. 3 a fost îndeplinit, Înalta Curte reţine că în mod corect instanţa fondului a reţinut că punctajele acordate prin fişele de evaluare, în legătură cu sub-criteriile aferente criteriilor generale, vizează elemente diferite rezultând din conţinutul documentaţiei, nu şi pe cele referitoare la conţinutul Referatului depus pentru rezultatele de cercetare, recurenta neputându-se prevala de punctajul obţinut în vederea trecerii la etapa de selecţie şi contractare, în lipsa îndeplinirii unui criteriu eliminatoriu ce face ca respectiva punctare să fie lipsită de consecinţe.

În final, în ceea ce priveşte faptul că potrivit pct. 4.2.3. din Ghid participarea în etapa următoare era condiţionată doar de obţinerea punctajului, condiţia fiind îndeplinită, Înalta Curte va respinge şi aceste argumente observând că, potrivit Ghidului solicitantului, prioritară stabilirii punctajului este evaluarea îndeplinirii criteriilor eliminatorii în legătură cu criteriul "Relevanţa ştiinţifică", astfel că determinarea ulterioară a unui punctaj superior celui minim nu este de natură a lipsi de efecte constatările privind neîndeplinirea unuia dintre aceste cerinţe.

Concluzionând, Înalta Curte va reţine că nici în legătură cu aplicarea dispoziţiilor art. 4.2., respectiv 4.2.3 din Ghidul solicitantului de către instanţa de fond nu se poate reţine incidenţa cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sentinţa fiind pronunţată cu respectarea acestor prevederi.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 rap. la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul recurentei-reclamante A. S.R.L., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 333 din 17 iulie 2024 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 02 iulie 2025.