Hunting fund management rights and licensing procedure suspended by prior court order; annulment appeal dismissed as unfounded

Şedinţa publică din data de 11 septembrie 2024

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună:

- anularea adreselor x/01.11.2021; DMRC 159636 şi DMRC 159637/13.12.2021 doar în ceea ce priveşte atribuirea prin licitaţie publică a dreptului de gestiune a faunei cinegetice din cuprinsul Fondului Cinegetic 15 Căldări, jud. Vrancea;

- anularea procedurii de licitaţie pentru acest fond;

- pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de atribuire directă a dreptului de gestiune a faunei cinegetice din cuprinsul Fondului Cinegetic 15 Căldări, jud. Vrancea către A..

În subsidiar, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului să demareze procedura de atribuire directă a dreptului de gestiune a faunei cinegetice din cuprinsul Fondului Cinegetic 15 Căldări, jud. Vrancea către gestionarul propus de către asociaţiile proprietarilor de terenuri, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. b) din Legea nr. 407/2006, respectiv către A..

La data de 21.03.2022, reclamanta a depus la dosar cerere completatoare la acţiunea introductivă de instanţă, prin care a solicitat:

- suspendarea procedurii de organizare a licitaţiei publice privind atribuirea dreptului de gestiune a faunei cinegetice pe Fondul nr. 15 Căldări, judeţul Vrancea, până la soluţionarea definitivă a cauzei;

- desfiinţarea adresei înregistrate sub nr. x/03.02.2022 prin care pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a soluţionat plângerea prealabilă formulată de reclamanta A., în data de 30.12.2021;

- anularea Procesului-verbal DMRC/159685/21.12.2021 şi a Referatului de aprobare nr. DMRC/159701/BT/18.01.2022.

B. a formulat cerere de intervenţie principală, prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate de către reclamanta A. privind anularea adreselor x/01.11.2021, DMRC 15936 şi DMRC 159637/13.12.2021.

Prin sentinţa civilă nr. 54/F-CONT din 03.05.2022, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a, contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei de interes în invocarea excepţiei tardivităţii plângerii prealabile. A respins excepţia excepţia tardivităţii formulării plângerii prealabile. A respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei A.. A respins, ca neîntemeiată, acţiunea, astfel cum a fost completată. A respins cererea de suspendare a procedurii de organizare a licitaţiei publice privind atribuirea dreptului de gestiune a faunei cinegetice pe Fondul nr. 13 Căldărari, judeţul Vrancea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A., care a solicitat casarea acesteia şi, în rejudecare, admiterea acţiunii, astfel cum a fost completată.

Prin Decizia nr. 3731 din 12 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 54/F-CONT din 3 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

2. Contestaţia în anulare formulată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 3731 din 12 iulie 2023, a formulat contestaţie în anulare recurenta-reclamantă A..

Contestatoarea a invocat dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., susţinând că instanţa de control judiciar a omis să analizeze motivul de recurs numerotat cu B în cadrul cererii de recurs şi, implicit, să pronunţe o hotărâre cu privire la acesta.

Acest motiv de recurs avea o existenţă de sine-stătătoare şi viza nelegalitatea soluţiei instanţei de fond privitor la dezlegarea dată asupra cererii completatoare, respectiv în ceea ce priveşte anularea procesului-verbal DMRC/159685/21.12.2021 şi a referatului de aprobare DMRC/159701/BT/18.01.2022.

Contestatoarea a susţinut că analiza instanţei de recurs asupra motivelor de casare invocate este incompletă, în sensul că a analizat doar primul motiv de recurs invocat, din cuprinsul deciziei reieşind că instanţa nu va mai face analiza celorlalte critici de nelegalitate subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Soluţia oferită de instanţa de recurs este nelegală întrucât, deşi a fost invocat acelaşi temei de drept - art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., criticile vizează acte administrative diferite, respectiv unele acte întocmite anterior licitaţiei din 21.12.2021, în timp ce cererea completatoare viza actele ulterioare, respectiv 21.12.2021 şi 18.01.2022.

Astfel, argumentele numerotate B în motivele de recurs vizează, în esenţă, organizarea licitaţiei din data de 21.12.2021 de către MMAP în contra celor dispuse de Curtea de Apel Piteşti prin sentinţa civilă nr. 238/21.12.2021

S-a criticat motivarea sentinţei fondului potrivit căreia trebuie avut în vedere momentul comunicării hotărârii, în sensul că o atare interpretare ar însemna să se lipsească de efecte dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, deoarece norma legala prevede expres ca hotărârea de suspendare este executorie de drept, neflind condiţionata de momentul la care una din părţi apreciază că ia cunoştinţă de conţinutul acesteia. Or aplicabilitatea acestor dispoziţii legale nu este condiţionată de "momentul luării la cunoştinţă despre conţinutul hotărârii".

În opinia contestatoarei, raţionamentul exprimat de către instanţa de fond şi neanalizat de către instanţa de recurs este criticabil şi pentru faptul că din argumentele exprimate în susţinerea acestei soluţii rezultă că operează o adăugare la lege, în sensul că deşi dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 stabilesc că hotărârea este executorie de drept, judecătorul fondului stabileşte că momentul de început al efectelor hotărârii de suspendare este momentul comunicării hotărârii, ceea ce reprezintă o veritabilă lex tertia.

Practic, deşi norma invocată este clară şi lipsită de echivoc, prin argumentele folosite în susţinerea soluţiei pronunţate sensul acesteia este deturnat şi este completată norma legislativă în sensul stabilirii momentului de la care aceasta îşi produce efectele, ceea ce contravine legii, magistratul neavând aptitudinea de a completa legea, ci doar de a o aplica.

Prin urmare, instanţa de recurs avea obligaţia să analizeze autonom şi acest motiv de casare şi, în urma analizei, să pronunţe o soluţie şi cu privire la acesta, soluţia dată cu privire la primul motiv de recurs neavând aptitudinea de a răspunde şi acestor critici.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare, ca nefondată.

Intimata B. a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi decizia contestată, în raport cu motivele de anulare invocate, Înalta Curte constată că este nefondată contestaţia în anulare, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Înalta Curte observă că, în susţinerea căii de atac exercitate, sunt formulate critici cu privire la neanalizarea, de către instanţa care a pronunţat hotărârea atacată, a tuturor motivelor de casare/nelegalitate invocate de partea recurentă în cadrul dosarului nr. x/2022 Contestatoarea a susţinut că instanţa de control judiciar a omis să analizeze motivul de recurs numerotat cu B în cadrul cererii de recurs, în care au fost expuse critici cu privire la soluţia instanţei de fond dată argumentelor reclamantei prin care a a fost contestată legalitatea actelor emise ulterior licitaţiei din 21.12.2021.

Faţă de considerentele din cadrul paragrafului anterior, instanţa supremă reţine că pot fi aşadar identificate critici ce se circumscriu motivului de contestaţie în anulare reglementat de art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., astfel că nu se poate conchide în sensul inadmisibilităţii acestei căi de atac.

În continuare, Înalta Curte reţine că, pentru a fi incidentă ipoteza vizată de art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., este necesară îndeplinirea următoarele condiţii: instanţa de recurs să fi omis să cerceteze vreunul din motivele de recurs, iar această omisiune să se fi produs din greşeală, textul referindu-se la omisiuni esenţiale şi involuntare în raport cu situaţia existentă la dosar în momentul pronunţării hotărârii.

Numai nepronunţarea instanţei de recurs asupra unui asemenea motiv, presupunând completa lui ignorare şi, deci, neabordarea lui în cuprinsul deciziei, constituie temei pentru admiterea contestaţiei în anulare, întrucât ceea ce a urmărit legiuitorul prin reglementarea acestei căi de atac este să asigure efectivitatea controlului judiciar exercitat pe calea recursului şi nicidecum să pună la dispoziţia părţii interesate un remediu suplimentar pentru eventualele greşeli de judecată săvârşite de instanţele de recurs.

În cauză, contestatoarea a susţinut în recurs, la punctul B, că actele ulterioare licitaţiei din 21.12.2021 sunt nule de drept întrucât prin sentinţa curţii de Apel Piteşti nr. 238/2021 se suspendase procedura organizării licitaţiei publice privind atribuirea dreptului de gestiune a faunei pentru fondul cinegetic 15 Căldari, judeţul Vrancea.

Or, instanţa de recurs, constatând că soluţia administrativă adoptată de autoritatea pârâtă este legală prin raportare la cadrul legal incident, a considerat că nu se mai impune analiza celorlalte critici de nelegalitate subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., printre aceste critice aflându-se şi cele expuse la punctul B din cererea de recurs.

Prin urmare, Înalta Curte constată că prin decizia pronunţată în recurs nu s-a omis analiza argumentelor părţii recurente, ci în mod deliberat instanţa de control judiciar a apreciat că nu se mai impune să răspundă la anumite critici.

În condiţiile în care nu se poate confunda o motivare concisă cu inexistenţa motivării, Înalta Curte observă că nemulţumirile contestatoarei se referă mai mult la modul în care instanţa de recurs a înteles să dea relevanţă motivelor de recurs invocate, însă aceste critici exced obiectului controlului de legalitate specific căii extraordinare de atac exercitate.

Concluzionând în sensul că nu se confirmă criticile aduse de contestatoare Deciziei nr. 3731 din 12 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în prezenta cale de atac şi având în vedere caracterul nedevolutiv al contestaţiei în anulare, Înalta Curte urmează a menţine decizia atacată, cu consecinţa respingerii ca nefondată a contestaţiei în anulare de faţă, dându-se astfel eficienţă dispoziţiilor art. 508 din C. proc. civ.

Având în vedere considerentele expuse şi ţinând seama de prevederile art. 508 din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din acelaşi cod, va respinge contestaţia în anulare, ca nefondată.

În temeiul art. 453 din C. proc. civ., va obliga contestatoarea la plata către intimata B. la plata sumei de 5000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 3731 din 12 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Obligă contestatoarea la plata către intimata B. la plata sumei de 5000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 11 septembrie 2024.