Recovery of pension withholdings under progressive tax rate; procedural validity of rejecting constitutional challenge within final judgment

Şedinţa publică din data de 25 iunie 2025

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul secţiei de conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Gorj la data de 23.01.2024, sub nr. x/2024, reclamanţii A., B., C., D., E. şi F. au chemat în judecată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj, solicitând să se dispună obligarea pârâtei:

I. la restituirea sumelor reţinute din pensiile reclamanţilor începând cu luna ianuarie 2024, reţineri efectuate în aplicarea diferenţei dintre cota de impozit progresiv calculat în baza art. 101 Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023 şi cota de impozit prevăzută de art. 64 din Codul fiscal, cu aplicarea actualizării şi a dobânzii legale penalizatorii, până la executarea integrală a obligaţiei principale.

II. în subsidiar:

- la emiterea unei decizii conform art. 213 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 în cadrul căreia să fie calculată pensia contributivă cu luarea în considerare a vechimii noastre în muncă şi a unui stagiu complet de cotizare calculat conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022 şi

- la calcularea în mod corespunzător a impozitului aferent conform art. 101 alin. (2) lit. b) Codul fiscal şi la restituirea diferenţelor de pensie reţinute nelegal, actualizate în funcţie de indicele de inflaţie şi cu aplicarea dobânzii legale penalizatorii, începând cu prima reţinere din pensia fiecărui reclamant până la executarea integrală a obligaţiei principale.

I. În ceea ce priveşte obligarea pârâtei la restituirea sumelor reţinute din pensiile reclamanţilor începând cu luna ianuarie 2024, reţineri făcute cu titlul de impozit în baza art. 101 Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, începând cu prima reţinere din pensia fiecărui reclamant, cu aplicarea actualizării şi a dobânzii legale penalizatorii, până la executarea integrală a obligaţiei principale:

În temeiul art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004, au solicitat să se dispună sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) cu trimitere la art. 6, 13, 36, 61-64 din Legea nr. 24/2000, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi (2), art. 56 alin. (2), art. 124 alin. (3), art. 139 alin. (1), art. 147 alin. (4) din Constituţia României.

De asemenea, s-a susţinut că au fost încălcate si limitele stabilite prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 467/din 2.08.2023.

În temeiul dispoziţiilor art. 413 noul C. proc. civ. au solicitat suspendarea cauzei până la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra sesizării, având în vedere că litigiul se întemeiază pe declararea neconstituţionalităţii textelor în baza cărora au fost efectuate reţinerile.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 494 din 21 noiembrie 2024, a admis excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu şi a respins atât cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 Codul fiscal, cât şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C., D., E. şi F., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj, ca inadmisibile.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanţii A., B., C., D., E. şi F. au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., arătând că în mod greşit instanţa de fond a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale privitoare la neconstituţionalitatea disp. art. 101 Codul fiscal ca fiind inadmisibilă apreciind că norma criticată nu are incidenţă in soluţionarea cauzei.

A pretins că instanţa învestită cu excepţia de neconstituţionalitate în discuţie a constatat, în mod greşit, că una dintre acestea nu este îndeplinită, respectiv aceea ca textul legal a cărui neconformitate cu legea fundamentală se invocă să aibă legătură cu pricina.

Astfel, obiectul acţiunii introductive de instanţă îl constituie solicitarea ca pârâta CJP Gorj să fie obligată să restituie sumele reţinute din pensii, începând cu luna ianuarie 2024, reţineri efectuate în aplicarea diferenţei dintre cota de impozit progresiv calculat în baza art. 101 Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023 şi cota de impozit prevăzută de art. 64 din Codul fiscal, cu aplicarea actualizării şi a dobânzii legale penalizatorii, până la executarea integrală a obligaţiei principale.

Aceste dispoziţii au fost invocate şi aduse în discuţie în cadrul litigiului de fond şi sunt relevante în ce priveşte soluţia ce urmează a se da în acest litigiu.

Prin urmare, condiţia prevăzută de lege sub acest aspect este îndeplinită, determinând astfel caracterul admisibil al solicitării.

A mai arătat că în mod greşit instanţa de fond a soluţionat cererea de sesizare a Curţii Constituţionale privitoare la neconstituţionalitatea disp. art. 101 Codul fiscal printr-o hotărâre pronunţată conform art. 20 din Legea 554/2004, făcând abstracţie de disp. art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea 47/1992 care impuneau in mod imperativ şi derogatoriu de la acestea că în cazul în care se aprecia că solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale este inadmisibilă, măsura trebuia dispusă printr-o încheiere motivată, supusă recursului.

În continuare, a învederat că soluţia de respingere a cererii de chemare in judecată ca fiind inadmisibilă nu a fost motivată în fapt şi în drept, nefiind respectate exigenţele art. 425 C. proc. civ.

În fine, a mai arătat că în şedinţa din data de 19 decembrie 2024, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale.

Apărările formulate în cauză

Intimata Casa Judeţeană de Pensii Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reţinând că în mod just instanţa de fond a reţinut lipsa legăturii excepţiei de neconstituţionalitate cu cauza.

4. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte reţine următoarele:

În ceea ce priveşte critica referitoare la nemotivarea hotărârii, ce corespunde motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., aceasta este lipsită de temei.

În acest sens, se reţine că prima instanţa a reţinut în considerente nu doar motivele de fapt, dar şi pe cele de drept, care au stat la baza soluţiei pronunţate. În acest sens, a argumentat lipsa de legătură dintre obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi fondul cauzei şi implicaţiile acestei soluţii asupra admisibilităţii acţiunii.

În ceea ce priveşte critica referitoare la greşita aplicare a legii, ce corespunde motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este fondată.

Astfel, se reţine că prima instanţă a făcut o greşită aplicare a art. 9 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 29 alin. (5) din legea nr. 554/2004.

În acest sens, se reaminteşte că, atunci când instanţa de contencios administrativ sesizată cu o acţiune fundamentată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004 apreciază că nu există legătură între excepţia de neconstituţionalitate şi cauza, devin incidente prevederile art. 29 alin. (5) din legea nr. 554/2004, care prevăd că soluţia de respingere se pronunţă printr-o încheiere motivată atacabilă separat cu recurs la instanţa superioară. În aceste condiţii, rezultă că, în mod nelegal, prima instanţă s-a pronunţat în cuprinsul sentinţei atât asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Procedând astfel, nu doar că s-a pronunţat asupra cererii de sesizare printr-un alt act procedural decât cel prevăzut de lege, dar nici nu a aşteptat definitivarea soluţiei de respingere a cererii de sesizare, condiţie esenţială pentru a se putea pronunţa asupra acţiunii promovate conform art. 9 din Legea nr. 554/2004.

În plus, Înalta Curte constată că, în mod greşit, s-a apreciat că nu există legătură între cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi fondul cauzei, în condiţiile în care raportul juridic dedus judecăţii viza reţinerile efectuate în aplicarea cotei de impozit progresiv calculat în baza art. 101 Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, text de lege, care forma chiar obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

În aceste condiţii, va admite cererea de recurs şi, reţinând că, prin respingerea ca inadmisibilă a cererii introductive, prima instanţa nu a intrat în judecata fondului, va trimite cauza spre rejudecare.

În rejudecare, prima instanţa va avea în vedere şi faptul că, urmare a sesizării într-o altă cauză, în şedinţa din data de 19 decembrie 2024, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre o nouă judecată, aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E. şi F. împotriva sentinţei nr. 494 din 21 noiembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre o nouă judecată, aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.