Failure to specify cassation grounds in appellate petition against administrative fines judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as null and void for lack of reasoning, leaving the first-instance decision in force where the Plaintiff's claim was rejected. The case involved an administrative dispute where the Plaintiff sought to compel the Prime Minister to pay fines under Law No. 554/2004 and the Government to pay daily penalties under the Code of Civil Procedure, alleging non-compliance with a prior 2019 judicial decision. The court ruled that the appeal was procedurally defective because it merely reproduced the initial claim without specifying any grounds for cassation or illegality as required by the law, failing to provide the necessary legal argumentation to challenge the specific findings of the lower court. The decisive legal basis for the outcome was Article 486(1)(d) and Article 489(2) of the Code of Civil Procedure, which mandates that an appeal must contain specific grounds of illegality and imposes the sanction of nullity if such motivation is absent or does not align with the statutory grounds for cassation under Article 488.
Legislator headnote
AI generatedart. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 906 alin. (4) din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 486 din C. proc. civ, Art. 487 alin. (1) din C. proc. civ, art. 489 alin. (1) din C. proc. civ; Failure to specify cassation grounds in appellate petition against administrative fines judgment: Potrivit art. 486 din C. proc. civ. "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: ... d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.(...) (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 25 iunie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28 februarie 2024, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, astfel cum a fost modificată la data de 11 martie 2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Prim Ministrul României reprezentat de Secretariatul General al Guvernului şi Guvernul României reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, a solicitat obligarea Prim Ministrului României, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, la o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere de la data pronunţării deciziei nr. 2370/08.05.2019, sumă ce se va face venit la bugetul de stat, precum şi obligarea Guvernului României la plata unor penalităţi de 1000 RON/zi de întârziere, potrivit art. 906 alin. (4) din C. proc. civ., până la îndeplinirea obligaţiei.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1782 din 05 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
(i) a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Prim Ministrul României reprezentat de Secretariatul General al Guvernului şi a respins cererea formulată împotriva acestui pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă;
(ii) a recalificat exceptia lipsei de obiect şi excepţia lipsei de interes ca apărări de fond;
(iii) a respins ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune;
(iv) a respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii cererii;
(v) a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1782 din 05 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea cererii de chemare în judecată, al cărei conţinut l-a redat integral.
4. Apărările formulate în cauză
Intimaţii-pârâţi Prim Ministrul României şi Guvernul României au depus întâmpinare faţă de recursul declarat de recurentul-reclamant A., solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 din C. proc. civ. "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: ... d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.(...) (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".
Art. 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, ...", iar potrivit art. 489 alin. (2) din acelaşi Cod "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde critici care să poată fi încadrate în motivele de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă, criticată în calea de atac.
În recurs, recurentul-reclamant A. s-a rezumat la redarea integrală a conţinutul cererii de chemare în judecată, solicitând admiterea acesteia. Recursul nu prezintă niciun fel de critici cu privire considerentele concrete ale sentinţei atacate şi nu indică niciun motiv de casare în care s-ar încadra motivele prezentate în recurs. Recurentul-reclamant a contestat legalitatea sentinţei atacate prin formularea căii de atac, fără ca această poziţie procesuală să fie însă justificată şi susţinută printr-un raţionament juridic care să poată face posibilă încadrarea în vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Legiuitorul a înţeles să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., ceea ce presupune obligaţia titularului căii de atac de a expune motivele de nelegalitate pe care se fundamentează calea de atac, iar aceste motive trebuie să se raporteze efectiv la considerentele şi soluţia din hotărârea recurată. Astfel fiind, preluarea întocmai a argumentelor din cuprinsul cererii de chemare în judecată nu îndeplineşte cerinţa motivării recursului.
Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici efective cu privire la sentinţa recurată, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.
În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, invocată din oficiu, şi va constata nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1782 din 05 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.
Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1782 din 05 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 25 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.