Inadmissibility of cassation appeal against a final appellate decision rejecting re-examination of a disabled certificate annulment action
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the exception of inadmissibility and dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby rendering the Court of Appeal’s decision final and leaving the lower court’s dismissal of the re-examination intact. The dispute originated from an individual's challenge to a disability certificate issued by a local municipal committee, which the first-instance court dismissed for lack of legal arguments, a decision the appellate court further upheld by declaring the appellant's subsequent appeal inadmissible because such rulings admit only a request for re-examination. Relying on the principle of the legality of appeals and the exclusive nature of appellate routes, the ICCJ held that the Court of Appeal's judgment was final and could not be subject to a further appeal under Article 457 of the Code of Civil Procedure, as the appellant had failed to utilize the only legally prescribed remedy available for the specific procedural stage.
Legislator headnote
AI generatedart. 457 C. proc. civ, art. 200 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal against a final appellate decision rejecting re-examination of a disabled certificate annulment action: În conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţia României, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 iunie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 11.09.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Consiliul Local Sector 2 Municipiul Bucureşti - Comisia evaluare persoane cu handicap - Biroul Secretariat al Comisiei de evaluare persoane adulte cu dizabilităţi (B.S.C.E.P.A.D.), B., Ministerul Afacerilor Interne România, C., Institutul Pasteur S.A., Spital Alexandru Obregia Bucureşti, Ambasada Turcia Bucureşti, Ambasada Italia Bucureşti, Ministerul Afacerilor Interne Italia, Ambasada Siria Bucureşti, Ambasada Republica Irlanda Bucureşti, Ambasada Islanda Bucureşti, Ambasada Iran Bucureşti, Ambasada Rusia Bucureşti, Ambasada Anglia Bucureşti, Ambasada Statele Unite America Bucureşti, Ambasada Israel Bucureşti-mossas, Ambasada Palestinei Bucureşti şi Ambasada Egipt Bucureşti, anularea certificatului de handicap nr. x/2015, emis de Consiliul Local Sector 2 Municipiul Bucureşti - Comisia de evaluare persoane cu handicap Sector 2 Bucureşti. În drept, reclamantul nu a invocat nicio dispoziţie legală.
Prin încheierea de şedinţă din data de 26.10.2023, instanţa de fond a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., indicând calea de atac a dreptului de a formula reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare pentru reclamant, cererea urmând a se depune la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a, contencios administrativ şi fiscal.
2. Hotărârea curţii de apel
Prin decizia civilă nr. 373 din 05 martie 2024 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins ca inadmisibil recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2023 la data de 26.10.2023.
Pentru a decide astfel, instanţa a aplicat dispoziţiile art. 457 C. proc. civ., reţinând că încheierea de anulare a unei cereri de chemare în judecată conform art. 200 C. proc. civ., nu poate fi atacată decât cu cerere de reexaminare, menţiune cuprinsă în dispozitivul încheierii recurate.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva deciziei pronunţate de curtea de apel a declarat recurs recurentul A., fără ca acesta să motiveze în fapt şi în drept calea de atac promovată.
4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului invocată din oficiu în şedinţa publică din data de 12 iunie 2025, Înalta Curte reţine următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţia României, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare şi extraordinare ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti, prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, iar în cuprinsul art. 457 alin. (1) reglementează principiul legalităţii căii de atac, statuând că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi în termenele stabilite de aceasta.
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă, aşadar, că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu reglementează o astfel de posibilitate, respectiv o cale de atac neprevăzută de lege, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesuale civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice. Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
În prezenta cauză, recurentul A. a declarat recurs împotriva unei decizii prin care s-a dispus respingerea ca inadmisibil a recursului declarat împotriva încheierii din data de 26.10.2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2023, dispozitivul acestei decizii conţinând şi menţiunea că hotărârea este definitivă.
Având în vedere dispoziţiile art. 634 C. proc. civ. care definesc noţiunea de hotărâre definitivă, dar şi pe cele ale art. 483 alin. (1) din acelaşi cod, care enumeră categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate promova calea de atac a recursului, se apreciază că decizia curţii de apel nu poate face obiectul unui alt recurs, având caracter definitiv.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge ca inadmisibil recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului.
Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 373 din 05 martie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 12 iunie 2025.