Inadmissibility of appeal against final rejection of constitutional challenge in administrative construction dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible and ordered them to pay the respondents 2,000 RON in attorney fees, thereby upholding the Court of Appeal's decision to reject the prior challenge and leaving the lower courts' dismissal of the initial claim intact. The underlying dispute concerned a neighbors' action to annul a building permit and compel the demolition of a structure allegedly violating setback distances from property boundaries, which had been barred in previous instances primarily on the grounds of filing after the statutory deadline. In deciding the appeal, the Court applied the principle of legality of appeals under Article 457 of the Civil Procedure Code, determining that a decision by a Court of Appeal rejecting a "contestație în anulare" is final and definitive under Article 508(4), and consequently not subject to further appellate review.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 508 alin. (4) C. proc. civ, art. 634 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 453 C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against final rejection of constitutional challenge in administrative construction dispute: În conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţia României, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 iunie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 24.09.2021 sub nr. x/2021, reclamanţii A. şi B. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii C., Municipiul Bucureşti şi Primarul Municipiului Bucureşti, anularea autorizaţiei de construire nr. x din 24.04.2017 eliberată de Primăria Municipiului Bucureşti, obligarea pârâtului C. să desfiinţeze construcţiile ridicate cu nerespectarea distanţei faţă de linia de hotar conform art. 612 şi 615 C. civ., în termen de maxim 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii şi, în caz de refuz a executării obligaţiei anterioare, autorizarea reclamanţiilor să efectueze lucrările de mai sus pe cheltuiala pârâtului C., cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 1993/08.04.2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia tardivităţii invocată din oficiu, a fost respinsă acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă şi a fost respinsă în rest acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Bucureşti şi C., ca tardiv formulată.
Prin decizia civilă nr. 2216/13.10.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul recurenţilor-reclamanţi B. şi A., ca nefondat, iar împotriva acestei decizii au formulat contestaţie în anulare contestatorii A. şi B..
2. Hotărârea curţii de apel
Prin decizia civilă nr. 1313 din 21 iunie 2024 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondate excepţia inadmisibilităţii, invocată de intimaţi, precum şi contestaţia în anulare formulată de către contestatorii-reclamanţi A. şi B., în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Primarul Municipiului Bucuresti, şi C., obligând contestatorii să achite intimatului C. suma de 5985 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată aferente.
3. Recursul exercitat în cauză şi apărările formulate de intimaţi
Împotriva ultimei decizii menţionate a declarat recurs recurentul A., solicitând anularea hotărârii pronunţate de curtea de apel.
Intimaţii C. şi Primarul Municipiului Bucureşti au depus întâmpinare, în cuprinsul căreia au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului promovat.
4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimaţi, Înalta Curte reţine următoarele:
În conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţia României, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare şi extraordinare ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti, prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, iar în cuprinsul art. 457 alin. (1) reglementează principiul legalităţii căii de atac, statuând că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi în termenele stabilite de aceasta.
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă, aşadar, că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu reglementează o astfel de posibilitate, respectiv o cale de atac neprevăzută de lege, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesuale civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice. Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
În prezenta cauză, recurentul A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 1313 din 21 iunie 2024 prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 2216/13.10.2023 pronunţate în dosarul nr. x/2021, hotărârea fiind definitivă potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ.. De altfel, dispozitivul deciziei conţine şi această menţiune, a caracterului definitiv al hotărârii pronunţate.
Având în vedere dispoziţiile art. 634 C. proc. civ. care definesc noţiunea de hotărâre definitivă, dar şi pe cele ale art. 483 alin. (1) din acelaşi cod, care enumeră categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate promova calea de atac a recursului, se apreciază că decizia curţii de apel nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii invocată de intimaţi şi va respinge ca inadmisibil recursul formulat.
Totodată, reţinând culpa procesuală a recurentului A., în temeiul dispoziţiilor art. 453 C. proc. civ. Înalta Curte îl va obliga pe acesta să plătească intimatului C. cheltuieli de judecată în cuantum de 2.000 RON, reprezentând onorariu avocat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului.
Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 1313 din 21 iunie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Obligă recurentul A. să plătească intimatului C. cheltuieli de judecată în cuantum de 2.000 RON, reprezentând onorariu avocat în recurs.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 12 iunie 2025.